Dealul cu Melci și Cascada Pișoaia

În comuna Vidra, din Munții Apuseni, se află două arii naturale protejate, la mică distanță una de cealaltă, Dealul cu Melci și Cascada Pișoaia.
Un deal cu melci pietrificați, de forme și mărimi variate, dovedește că această zonă a fost, la un moment dat, acoperită de ape. Există teoretic probabilitatea ca apele Mării Tethys să fi scăldat în cretacicul superior (în urmă cu 65-70 milioane de ani), aceste ținuturi. Zona protejată se întinde pe o suprafață de 0,6 hectare.
În depozitele sedimentare ale unicatului geologic sunt încrustate 35 de specii de moluște.
Având o cădere de apă de peste 18 metri înălțime și o deschidere de 25 de metri, Cascada Pișoaia mai este cunoscută și sub denumirea de Cascada de la Vidra. Imaginea spectaculoasă a cascadei este creată și de formațiunile calcaroase, depuse de-a lungul timpului pe pragul stâncos. Zona protejată are o suprafață de 2,5 hectare.

Prin defileu, pe Valea Cernei

Constituit în anul 1932 ca rezervație floristică și peisagistică, Muntele Domogled a fost înglobat, începând cu anul 1990, alături de un întreg bazin hidrografic, în structura Parcului Național Domogled – Valea Cernei.
Suprafața parcului măsoară peste 60.000 de hectare și cuprinde 11 rezervații naturale, care se întind de-a lungul a trei județe (Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj).
887 de peșteri au fost raportate pe suprafața întregului parc, 9 dintre acestea având o desfășurare de peste 500 de metri, iar în cinci peșteri din apropierea orașului Băile Herculane fiind întâlnite fenomene carstice combinate cu manifestări geotermale. În Peștera lui Adam, care nu este deschisă publicului, s-au format, ca urmare a prezenței coloniilor de lilieci și a faunei dezvoltate în guano, condiții de oază tropicală.
Singura specie de scorpion semnalată în România, Euscorpius carpathicus, poate fi întâlnită pe aleile umbroase de pădure, printre stânci, activă preponderent noaptea, înțepătura sa fiind inofensivă pentru om.
În zona defileului se pot practica sporturi intense și producătoare de adrenalină, precum cățărare, canyoning sau rafting.

Cetatea Rupea se află în localitatea cu același nume, la 60 km distanță de Brașov, pe Drumul European 60, spre Târgu Mureș.
I se mai spune și Cetatea Cohalmului, afirmându-se că acest nume provine de la materialul din care este format dealul (bazalt), o rocă vulcanică întrebuințată, în general, la construcții și pavaje.
Rupea deține una dintre cele mai vechi atestări documentare a unei cetăți românești, 1324, an în care sașii prigoniți de Regele Carol Robert al Ungariei, s-au refugiat în fortăreață.
În antichitate localitatea se numea Ramidava, fiind amintită de renumitul astronom și fizician Ptolemeu.
În 1716 localnicii s-au refugiat aici în timpul epidemiei de ciumă, șapte decenii mai târziu cetatea fiind abandonată.
În anul 2010 a început, cu fonduri nerambursabile, reabilitarea întregului ansamblu abandonat în acel moment, printr-un proiect intitulat ”Scaunul Rupea”, având ca scop promovarea potențialului turistic al zonei, din 2013 fiind deschis publicului.