Lună: aprilie 2022

Chiliile săpate în stâncă ale Valahiei – Corbii de Piatră și Nămăești

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Satul Jgheaburi din comuna Corbi se află pe șoseaua Câmpulung Muscel – Domnești, într-o zonă presărată cu pomi fructiferi. Presupusă localitate natală a voievodului Iancu Corvin de Hunedoara, regiunea este păstrătoarea celei mai vechi biserici rupestre, conservate până în prezent pe teritoriul Valahiei.
  • Săpată în inima unui deal de gresie, bisericuța amintită documentar pentru întâia oară în timpul domniei lui Neagoe Basarab, este unică în țară ca modalitate a compartimentării. Formată din două altare, dedicate unui hram dublu, biserica Corbii de Piatră poartă amprenta caracteristică lumii bizantine a acelei perioade.
  • Inedit prin modalitatea amplasării, adăpostul modelat în gresie suferă în prezent, ca urmare a degradării cauzate de infiltrarea apei și de eroziunea dealului. Începând cu anul 2003 s-a reînnodat firul vieții monahale, întrerupt în urmă cu mai bine de 200 de ani. Totuși, din cauza umezelii permanente și a temperaturii scăzute din interior, au loc slujbe doar în perioadele calde de vară și de toamnă.
  • Primele documente istorice care fac referire la satul Nămăești și biserica purtând același nume datează din perioada anilor 1503-1547, prin câteva notații ce apar în hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare și Mircea Ciobanul.
  • La 765 de metri altitudine și 5 km nord-est de Câmpulung Muscel, biserica ce pare că ia naștere din coasta muntelui, adăpostește câteva picturi murale, reprezentând naiv anumite figuri de sfinți în pridvor, și un interior ne-pictat, acoperit cu icoane. În exteriorul bisericii, lângă peretele de stâncă, se află mormintele unor preoți care au slujit în secolele XIX și XX.
  • În apropierea mănăstirii se află și Casa memorială „George Topârceanu“, clădire donată în scop muzeal statului de către soția poetului, în anul 1966. În prezent, micul conac adăpostește exponate privind viața și activitatea poetului.
  • Distanța dintre cele două mănăstiri (Jgheaburi – Nămăești) este de 43 km, putând fi parcursă în mai puțin de o oră cu autoturismul. Între Câmpulung Muscel și Brașov există numeroase variante de cazare, la prețuri accesibile, de-a lungul culoarului Rucăr-Bran și în zona protejată a Parcului Național Piatra Craiului.
Publicitate

Miercurea Ciuc

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Orașul Miercurea Ciuc este situat pe cursul râului Olt, la poalele muntelui Șumuleu Mare, într-o zonă depresiunară, ce înregistrează cele mai scăzute temperaturi din țară, fiind denumită și ”Mica Siberie”. Totuși, 2-3 luni pe an, turiștii se pot bucura de prezența soarelui, iar orașul merită pe deplin atenția acestora, chiar și în perioada rece, deoarece cocheta urbe se mândrește cu 5 secole de atestare documentară, conservând de-a lungul timpului variate și atractive obiective turistice.
  • Calea ferată, dată în folosință în anul 1897, avea să aducă schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Astfel, odată cu aceasta au fost înființate unități industriale de prelucrare a lemnului, de industrie ușoară și construcție de mașini. În anul 1898 s-a terminat construcția clădirii Primăriei, iar în 1968 Miercurea Ciuc a devenit reședința județului Harghita, intensificându-se industrializarea forțată a orașului.
  • Printre cele mai importante construcții din Miercurea Ciuc se numără biserica de rit catolic din strada Florilor, construită în anul 1758, și complexul din Șumuleu, compus dintr-o mănăstire de secol XVII, o școală și un lăcaș de cult de secol XIX. Orașul s-a remarcat de-a lungul timpului ca un centru de învățământ important, dotat cu apreciate sisteme educaționale, precum liceele „Octavian Goga“ și „Márton Áron“.
  • În cartierul Jigodin, sat din județul Harghita până în anul 1930, se află biserica romano-catolică Sfânta Treime, construită în stil gotic în secolul al XV-lea. Cartierul Șumuleu Ciuc a fost până în 1876 reședința executivă a scaunelor secuiești ale Ciucului, Giurgeului și Cașinului. Aici se află Biserica și Mănăstirea Franciscanilor, fostul Liceu romano-catolic, înființat în anul 1727, și fostul sediu al Ciucului, în prezent spital.
  • Castelul renascentist, construit în secolul al XVII-lea din ordinul lui Ferenc Mikó, consilierul principelui Gabriel Bethlen, a fost prădat după numai trei decenii de hoardele tătare și reconstruit din ruine, o jumătate de secol mai târziu, de către armata austriacă pentru a servi drept cazarmă fortificată.
  • În anul 1930, cu ocazia Rusaliilor, a avut loc în incinta castelului Mikó prima expoziție cu obiecte ecleziastice, de artă și etnografice. Două decenii mai târziu, moștenind materialul expoziției și colecția liceului catolic, a luat ființă Muzeul Secuiesc al Ciucului. Începând cu anul 1990, muzeul a ajuns în patrimoniul administrației locale, aici fiind organizate numeroase expoziții și găsindu-se anuare și publicații cu caracter științific.

Cetatea medievală Râșnov

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Localitatea Râșnov se află la 15 km depărtare de Brașov, pe vechiul drum comercial care lega în Evul Mediu șcheii de la poalele Tâmpei de orașul Câmpulung Muscel, capitala Valahiei.
  • Micuța localitate Râșnov s-a format ca așezare umană încă din perioada Antichității, în apropiere fiind descoperit complexul dacic de la Cumidava. Prima atestare documentară a târgului medieval, sub denumirea „Rosnou”, apare într-un act emis de Regele Carol Robert de Anjou, în anul 1331. După invazia din 1241 a tătarilor, locuitorii din Valea Trandafirilor au început construirea unui sistem de apărare puternic.
  • Denumirea orașului are la bază cuvântul „rose”, care atât în latină, cât și în dialectul germanic al teutonilor (primii locuitori ai acestei așezări) însemna „trandafir” – simbolul aflat sub forma unui buchet cu trei fire pe stema cetății.
  • Cetatea țărănească prezintă un stil arhitectural simplu, în linii drepte, axat pe ideea de rezistență în fața asediilor. Înălțimea zidurilor este de 5 metri, iar grosimea acestora oscilează între 1 și 1,5 metri. Zidurile și cele opt bastioane au fost acoperite de la început cu țiglă, pentru a preveni eventualele incendii provocate de invadatori.
  • Cetatea medievală era compusă dintr-o curte exterioară, unde erau adăpostite animalele și o curte interioară, în incinta căreia se aflau casele locuitorilor. Pentru a asigura apa necesară în timp de asediu, la începutul secolului al XVII-lea a fost săpată în incinta burgului medieval o fântână adâncă de 146 de metri. Zidurile cetății sunt mărginite în trei din cele patru puncte cardinale cu pante abrupte, de peste 100 de metri. Partea estică, mai vulnerabilă din punctul de vedere al obstacolelor naturale, prezintă în acest sector cele mai puternice fortificații.
  • În curtea interioară au fost construite în trecut peste 25 de locuințe, o școală, o capelă parohială și o casă a preotului. În câteva dintre aceste spații, unele dintre ele abandonate, sunt amenajate în prezent magazine cu suvenire. Turiștilor le este prezentată istoria, prin intermediul unui mic muzeu de artă feudală, o expoziție de armuri, arme, mobilier de epocă sau porturi specifice perioadei medievale.
  • În contemporaneitate, cetatea Râșnovului a reprezentat decorul ideal pentru turnarea unor scene din filme celebre, precum „Dacii” (1967), „Columna” (1968) sau „Nemuritorii” (1974). Considerat stațiune începând cu anul 1929, Râșnovul s-a dezvoltat din punct de vedere agroturistic în ultimii 20 de ani, dezvăluind vizitatorilor atât obiectivele sale istorice, cât și o artă a gastronomiei locale de influență săsească și secuiască.

Mănăstirea Cernica

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Pădurea și lacul Cernica se află la circa 15 km de centrul orașului București, în partea de sud-est a Capitalei. Se spune că ostrovul (insulă sau peninsulă formată din aluviuni) pe care este ridicată Mănăstirea Cernica, a fost descoperit de un călugăr în timp ce căuta într-o iarnă lemne de foc.
  • Mănăstirea Cernica este atestată documentar încă din anul 1608, printr-un hrisov domnesc al lui Radu Vodă Șerban, fiul lui Mihnea Vodă. În acel an, vornicul Cernica reface un vechi schit și îl înzestrează cu pământuri, păduri și sate.
  • Ierarhul Calinic de la Cernica, canonizat în anul 1955, a condus acest așezământ bisericesc timp de 32 de ani, între anii 1818 și 1850. În această perioadă au fost construite clădirea stăreției, o bibliotecă, o școală de pictură bisericească și o mare parte dintre casele aflate pe ostrov.
  • În secolele XVII – XVIII complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată școală de educație monastică. În incinta mănăstirii au funcționat un Seminar Teologic Monahal și o școală de copiști, unde au fost realizate numeroase manuscrise, descoperite de Nicolae Iorga și depuse în arhivele Academiei Române. Biblioteca mănăstirii păstrează peste 14.000 de volume, 5.000 de cărți de patrimoniu și o arhivă cu multe manuscrise unice. Între anii 1900-1904 la Mănăstirea Cernica a fost călugăr și poetul Tudor Arghezi.
  • În cimitirul mănăstirii Cernica se află mormintele mai multor personalități românești, precum cel al pictorului Ion Țuculescu, al Mitropolitului Nifon, al teologului Dumitru Stăniloaie, al scriitorului Gala Galaction, al regizorului Geo Saizescu, al actriței Stela Popescu etc.

Parcul Natural Bucegi – Lacul Bolboci și Cheile Tătarului

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Situat în partea estică a Carpaților Meridionali, Parcul Natural Bucegi cuprinde lanțul montan cu același nume, având o suprafață de peste 30.000 de hectare, desfășurate pe teritoriul administrativ al județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Masivul Bucegi deține aproape 40 de trasee omologate, având cea mai densă rețea de poteci marcate dintre cele 27 de arii protejate românești.
  • Ecosistemul diversificat al Bucegilor adăpostește numeroase habitate, cu păduri de foioase, conifere, turbării, mlaștini, grohotișuri și pajiști alpine, distribuite în plan etajat. Peste 3.500 de specii faunistice cunoscute până în prezent, de la nevertebrate la mamifere mari, populează zone largi, încă perfect conservate. La peste 1.500 metri altitudine, spațiile adecvate de campare precum platoul Padina, oferă în perioada sezonului cald variante numeroase de petrecere a timpului liber în natură.
  • În apropiere de Peștera Ialomiței, poate fi utilizată telecabina până la Babele (2.292 m) sau poate fi urmat, la picior, unul dintre variatele trasee marcate. Cascada Urlătoarea, Jepii Mici, Lacul Scropoasa, Turbăria Lăptici sau Șaua Strunga sunt doar câteva dintre destinațiile de o frumusețe aparte, presărate de-a lungul coamelor înverzite ale Munților Bucegi.
  • La altitudinea de 1438 metri și la o distanță de 8 km de stațiunea Sinaia și 10 km de Peștera Ialomiței se află Lacul Bolboci sau ”Marea din Bucegi” așa cum i se mai spune. Lacul s-a format pe cursul râului Ialomița, prin construcția unui baraj (dat în folosință în anul 1988), având un volum de 18 milioane metri cubi, în interiorul său vărsându-se râurile Blana, Nucet și Bolboci. Pe unul dintre maluri a fost construită în anul 1928 cabana cu același nume.
  • Situate în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni, Cheile Tătarului reprezintă o arie protejată de interes național, inclusă în Parcul Natural Bucegi, cu o suprafață de aproape 145 de hectare. Zona prezintă un important interes floristic, faunistic, geologic, speologic, dar și peisagistic, adăpostind o generoasă varietate de floră specifică zonei estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în straturile de calcare ce aparțin perioadei jurasicului.