Lună: iunie 2022

Transfăgărășan

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Drumul Național 7C, unul dintre cele mai frumoase și totodată antrenante trasee pentru autoturisme din România, măsoară 151 de kilometri, de la intrarea în comuna Bascov din județul Argeș și până în apropierea satului Cârțișoara din cadrul județului Sibiu. Transfăgărășanul, așa cum mai este numit, a fost construit între anii 1970 și 1974, fiind inaugurat în data de 20 septembrie 1974.
  • Sutele de tone de dinamită folosite pentru a rupe din peretele de stâncă al muntelui și numeroasele vieți omenești sacrificate pentru a duce la bun sfârșit impresionantul proiect sunt mărturia a ceea ce a însemnat crearea unui astfel de drum în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Deși străbate cel mai înalt lanț muntos românesc, Transfăgărășanul se află totuși pe locul al doilea ca altitudine, după șoseaua Transalpina, care atinge 2.145 de metri pe piscurile Munților Parâng.
  • Măreția masivului Făgăraș și frumusețea peisajului înconjurător sunt dezvăluite turiștilor în partea de nord a Transfăgărășanului, în zona rezervației naturale Golul Alpin și a Lacului Bâlea. Lacul glaciar, format la o altitudine de 2.034 de metri, măsoară 360 de metri în lungime și are o adâncime maximă de 11 metri. Aici, în dreptul celui mai lung tunel românesc săpat în munte (885 de metri), șoseaua atinge altitudinea de 2.042 de metri. Acest sector de drum (26 km între Piscul Negru și Bâlea Cascadă) este închis în timpul iernii, între 1 noiembrie și 30 iunie.
  • În lunile în care Transfăgărășanul nu e accesibil cu autoturismul, turiștii care doresc să ajungă la cabana de la Lacul Bâlea sau la atractivul hotel de gheață inaugurat în fiecare an în perioada anotimpului de iarnă, o pot face doar utilizând telecabina de la cascada cu același nume. Având o lungime de aproximativ 68 de metri, Cascada Bâlea este cea mai mare cădere naturală de apă, în trepte, din România.
  • Cabana Bâlea Lac a fost reconstruită în anul 2000, după ce vechea cabană a ars în urma unui incendiu, în 1995. Apartamente și camere cu 2 până la 6 paturi sunt dispuse de-a lungul a trei nivele. Turiștii cu veleități sportive pot închiria de aici echipamente diverse. Cabana Cascada, aflată la poalele Transfăgărășanului, oferă 80 de locuri de cazare, cu restaurant, pensiune completă și sală de conferințe la cerere. Iubitorii excursiilor cu cortul, dornici să petreacă clipe de neuitat în sânul naturii, au la dispoziție numeroase locuri de campare în zona Golului Alpin, un parc natural cu o vegetație specifică pajiștilor alpine, în suprafață de aproape 7.000 de hectare, desfășurat între vârfurile Podragu și Suru, un areal ce păstrează încă urme ale glaciațiunii.
Publicitate

Timișoara

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Primul oraș iluminat electric din Europa (1884), Timișoara încântă vizitatorii prin aerul cosmopolit, arhitectura grandioasă și zonele largi de promenadă, numărându-se printre primele cinci localități ale țării ca mărime, importanță strategică și impact cultural.
  • Timișoara deține dovezi ale existenței așezărilor omenești încă din epoca neolitică. Ținutul mlăștinos și frecvent inundat de râurile Timiș și Bega a favorizat în medievalitate proliferarea multor epidemii, ce au împiedicat creșterea populației și implicit extinderea orașului timp de sute de ani. Începând cu secolul al XVIII-lea, îndiguirile, apariția canalelor și devierile de curs au dus la o dezvoltare rapidă a localității, oferind în prezent o bogată moștenire culturală, datorată comunităților etnice variate, compuse din sârbi, maghiari, germani și români.
  • Orașul răsfățat cu apelativul „Mica Vienă“ deține un amplu patrimoniu monumental, cu muzee și palate, unice ca stil arhitectural și valoare istorică. Simbol al Timișoarei, Catedrala Mitropolitană din Piața Victoriei a fost ridicată între anii 1936 și 1946, în stil bizantin și românesc. Grandioasa construcție, purtând hramul „Trei Ierarhi“, impresionează prin înălțimea de 83 de metri și cele 11 turle. În capătul opus al aceleiași piețe, se remarcă prin fațada simplă, dar impunătoare, Palatul Culturii, a cărui fundație se sprijină pe 1.600 de piloni de stejar, adăpostind în aceeași incintă Opera de Stat și Teatrul Național.
  • La câteva sute de metri distanță, Piața Libertății întâmpină turiștii cu celebrul Monument al Sfântului Ioan Nepomuk, ocrotitorul catolicismului bănățean, statuie amplasată în 1756 în fața Primăriei Vechi.
  • Piața Unirii, cea mai mare piață a Timișoarei, era locul în care se organizau târgurile de animale în trecut. Acum zona abundă în terase, restaurante și localuri cu băuturi fine sau preparate gustoase. În mijlocul Pieței Unirii se află Monumentul Sfintei Treimi, modelat în gresie, care cinstește memoria victimelor ciumei din anul 1738. Fastuosul Palat Baroc, sediu al Muzeului de Artă, Vicariatul Ortodox Sârb, Casa Brück sau Catedrala Romano-Catolică mărginesc laturile pieței, delectând vizitatorii cu stiluri arhitectonice variate, ansambluri baroce, art-nouveau, gotice și rococo.
  • Nu trebuie omisă, din niciun circuit turistic vizitarea celebrelor zone de promenadă, cu spații largi, pline cu flori în perioada sezonului cald, amenajate în parcurile Botanic, Central, Civic, al Catedralei, Justiției sau Rozelor. Timișoara, un oraș aflat într-o permanentă dezvoltare, atrage anual numeroși turiști, vizitatori ocazionali și oameni de afaceri.

Complexul monahal Bârsana

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Comuna Bârsana este situată la 20 km sud-est de Sighetu Marmației, în Depresiunea Maramureșului, pe Drumul Județean 186, având în vecinătate localitățile Oncești și Rozavlea. Pe aceste plaiuri bucolice a fost construit în secolul al XVIII-lea un amplu ansamblu mănăstiresc, dezvoltat în spiritul tradiției populare, cu ziduri, porți și ornamente sculptate în lemn de stejar.
  • Prima menționare a bisericii din lemn ridicate aici datează din anul 1720, aceasta figurând alături de alte șapte lăcașuri similare, din Maramureș, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Turla bisericii măsoară 57 de metri, edificiul remarcându-se drept una dintre cele mai înalte construcții de lemn din lume. Ansamblul include două biserici, un altar de vară, aghiazmatarul, arhondaricul, stăreția și casa maicilor, toate plasate la mică distanță, într-o poieniță plină cu flori, desfășurată pe coama dealului. Lacul amenajat în centrul complexului este străbătut din loc în loc de podețe din lemn, sculptate cu motive populare.
  • În incinta complexului se intră trecând pe sub bolta impunătoare a unui turn cu clopotniță. În vecinătatea turnului se află un muzeu de carte veche și de icoane, inaugurat în anul 2005. În cadrul muzeului sunt organizate ateliere de țesut și de pictură bisericească pe diferite suporturi. O bogată colecție de obiecte de artă populară locală se alătură întregului patrimoniu.  Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Pictura murală redă scene din Geneză, iar în pronaos din Judecata de Apoi.
  • Tot în incinta complexului de la Bârsana, situată un pic mai sus, pe coasta dealului, se află o clădire micuță, intitulată „Casa artistului”. Într-un spațiu ce cuprinde un dormitor, o baie și o cameră de zi, sunt găzduite din timp în timp personalități cu veleități și preocupări artistice. O casă a duhovnicului, cam de aceeași mărime, a fost amplasată în partea de vest a complexului. Arhondaricul, parte a ansamblului monahal, este o clădire destinată găzduirii pelerinilor. Din luna mai și până în septembrie Mănăstirea Bârsana oferă în incinta complexului mănăstiresc cazare celor interesați să poposească aici.

Palatul Sturdza – Miclăușeni

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Construit între anii 1880 – 1904, în stil neogotic, cu elemente baroc, castelul aflat la 20 km de Roman și 65 km de Iași, a fost ridicat pe amplasamentul unui vechi conac, în stilul palatelor feudale apusene. Planurile construcției au fost realizate de arhitecții Iulius Reinecke și I. Grigsberg.
  • Castelul adăpostea o colecție valoroasă de cărți și documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmură de Carrara, argintărie, dar și piese arheologice, numismatice și epigrafice de mare valoare. Biblioteca număra 60.000 de exemplare, multe din aceste volume fiind ediții princeps sau rarisime.
  • În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea obiectele de preț ale bisericii construite de logofătul Dimitrie Sturza în 1823.  Ea a refuzat inițial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale bibliotecii. În iarna anului 1944 castelul a fost devastat de soldații forței de ocupație, care au folosit multe cărți valoroase pe post de combustibil în sobe. Pe lângă cărți, au dispărut din castel piese de mobilier și cea mai mare parte din colecțiile familiei Sturdza.
  • Rămasă văduvă și neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârșitul vieții, sub numele de maica Măcrina. În data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjura, biserica ctitorită de părinții săi (Gheorghe Sturdza și Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.
  • În anul 1953, regimul comunist a desființat așezarea monastică. În perioada următoare, castelul a fost depozit militar de explozibil, patrimoniu al Ministerului Metalurgiei, al Sfatului Popular Regional Iași și al Universității Al. I. Cuza din Iași. În anul 1960, Castelul de la Miclăușeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici funcționând și o școală specială. În anul 2001, castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. În ultimii ani au fost efectuate lucrări de consolidare și de restaurare a clădirii și a dependințelor, însă aceste lucrări de restaurare nu au fost finalizate în totalitate.