Palatul Mogoșoaia (Mogoșoaia Palace)

  • Situat pe malul lacului și înconjurat de un parc frumos amenajat, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia constituie, de mai bine de trei secole, un model de referință al stilului brâncovenesc în arhitectura românească, îmbinând în cadrul unui decor de tip oriental elemente apusene ale stilurilor baroc și renascentist.
  • Pe terenul cumpărat în 1681 de Constantin Brâncoveanu va fi ridicat două decenii mai târziu palatul, care în anul 1714 avea să fie confiscat de otomani, după execuția familiei Brâncoveanu la Constantinopol. Ulterior, transformat în han de către turci, acesta intră în anul 1830 în posesia familiei Bibescu, ai căror descendenți vor efectua de-a lungul timpului ample lucrări de restaurare și reamenajare a întregului parc, a turnului de la intrare, a casei de oaspeți și a cuhniei (bucătăria domeniului).
  • Principesa Martha Bibescu este cea care la începutul secolului al XX-lea dispune construirea în stil italian a teraselor din fața palatului, amenajarea parcului, plantarea livezii și refacerea grădinilor englezești. Declarat monument istoric în anul 1945, Palatul de la Mogoșoaia adăpostește în prezent Muzeul Tradiției Aulice (din anul 2000), o colecție de artă comparată (însumând cca. 300 de piese), dar și, anual, aproximativ 10 expoziții temporare, de artă contemporană, în sălile de la parter și în anexe.
  • Turiștii se pot plimba pe malul lacului aflat în spatele castelului, pe aleile înverzite ale parcului sau se pot relaxa pe terasa unui restaurant amenajat în fața casei de oaspeți – Vila Elchingen. Serele Mogoșoaia au fost construite după anul 1890, de arhitecți francezi. Recent refăcute, serele sunt din nou folosite pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii.
  • Construit de Nicolae G.Bibescu în anul 1870, cavoul familiei Bibescu a fost restaurat în anul 1997. Cavoul se află pe latura de vest a domeniului, în capătul unei alei umbrite de arbori seculari. Pe placa memorială a Principelui George Bibescu stă scris: „Binecuvântată fie memoria sa, căci el a trăit făcând binele“.
  • Located on the shore of the lake and surrounded by a beautifully landscaped park, The Brâncovenesc Palace in Mogoșoaia has been, for more than three centuries, a reference model of the Brâncovenesc style in Romanian architecture, combining western elements of baroque styles within an oriental setting and Renaissance.
  • On the piece of land bought in 1681 by Constantin Brâncoveanu, the palace will be built two decades later, in 1714 being confiscated by the Ottomans, after the execution of the Brâncoveanu family in Constantinople. Later, transformed into an inn by the turks, it came into the possession of the Bibescu family in 1830, whose descendants will over time carry out extensive restoration and redevelopment works of the entire park, the tower at the entrance, the guest house and of the kitchen.
  • Princess Martha Bibescu is the one who, at the beginning of the 20th century, orders the Italian-style construction of the terraces in front of the palace, the landscaping of the park, the planting of the orchard and the restoration of the English gardens. Declared a historical monument in 1945, the Mogoșoaia Palace currently houses the Museum of Aulic Tradition (since 2000), a comparative art collection (totaling approx. 300 pieces), but also, annually, around 10 temporary exhibitions of contemporary art, in the rooms on the ground floor and in the annexes.
  • Tourists can walk on the shore of the lake, located behind the castle, on the green paths of the park or relax on the terrace of a restaurant set up in front of the guest house – Villa Elchingen. The Mogoșoaia greenhouses were built after 1890, by French architects. Recently restored, the greenhouses are once again used for flower cultivation and as an art education workshop for children.
  • Built by Nicolae G. Bibescu in 1870, the tomb of the Bibescu family was restored in 1997. The tomb is located on the west side of the estate, at the end of an alley shaded by centuries-old trees. On the memorial plaque of Prince George Bibescu it is written: „Blessed be his memory, because he lived doing good”.
Publicitate

Mănăstirea Cozia

  • Situat pe malul drept al râului Olt, la mică distanță de stațiunile balneoclimaterice Călimănești și Căciulata și la aproximativ 20 km distanță de orașul Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia s-a numit inițial Mănăstirea Nucet, primind mai târziu apelativul Cozia, după muntele din vecinătate.
  • Biserica principală, cu hramul ”Sfânta Treime”, prezintă o ornamentație bogată, fiind construită de meșteri din Moravia, între anii 1387 – 1391, după modelul bisericii sârbești din Krusevac. Ctitorul bisericii a fost domnitorul Mircea cel Bătrân.
  • Pictura a fost renovată în anul 1517, sub domnia lui Neagoe Basarab, când a fost realizată și fântâna care îi poartă numele. Șerban Cantacuzino i-a adăugat, între anii 1706 – 1707 pridvor, chilii și cerdacuri.
  • Bolnița (spitalul mănăstirii), situată pe cealaltă parte a șoselei, a fost ridicată între anii 1542 – 1543 de către Petre Voievod, numit și Radu Paisie. Într-unul din corpurile clădirii a fost amenajat un muzeu, în care sunt expuse monede, tipărituri vechi, obiecte și podoabe de cult.
  • Începând cu anul 1415, la Cozia a funcționat până în secolul al XVIII-lea o școală mănăstirească. Din secolul al XVI-lea Cozia a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din Valahia. Mănăstirea Cozia este cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, fiind o bogată sursă de documentare pentru studiul culturii, artei și arhitecturii medievale din Țara Românească.

Castelul Cantacuzino – Bușteni

  • Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în anul 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, fost ministru al României la începutul secolului al XX-lea. Edificiul a fost ridicat pe locul unei vechi cabane de vânătoare, pe care familia prințului o folosea ca loc de popas în deplasările spre Transilvania. La inaugurare, castelul impresiona prin dotările sale moderne în raport cu acele timpuri, beneficiind de electricitate, sistem de canalizare și apă potabilă.
  • Posesor al unei averi colosale și descendent al voievozilor români, Nababul a finanțat de-a lungul vieții sale construcția a trei palate: Palatul Cantacuzino din București, situat pe Calea Victoriei (actualul Muzeu Național George Enescu), Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul Cantacuzino din Florești, numit și ”Micul Trianon”, în prezent în ruină. Impresionanta clădire din stațiunea Bușteni a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne.
  • Castelul respectă stilul neoromânesc, fiind construit din piatră și cărămidă, după planurile arhitectului Grigore Cerchez și se întinde pe o suprafață de 3.148mp. Clădirea este înconjurată de un parc, cu cascade, fântâni arteziene și grote. Palatul posedă o colecție de 27 de steme și blazoane, ce aparțin familiilor de boieri încuscriți cu cantacuzinii și o friză de picturi votive, cu 12 portrete în mărime naturală, realizate pe piele de Cordoba, aparținând membrilor familiei Cantacuzino din ramura valahă.
  • În perioada 1935-1936, în parcul castelului a fost construită o biserică mică din lemn, care poartă hramul Sfântului Gheorghe-Biruitorul. La sfințirea ei, în data de 13 septembrie 1936, au fost invitate Regina Maria a României și Principesa Ileana. Edificiul din lemn se află pe locul unde înainte exista o veche biserică, adusă de strămoșii prințului Grigore Cantacuzino din Maramureș, în sec al XVIII-lea. Domeniul Cantacuzino mai dispune de 970 ha de pădure, aflate pe versantul Zamora.
  • Castelul se află în prezent în proprietate privată și a fost deschis publicului începând cu anul 2010. Turiștii pot vizita curtea, care a fost îmbogățită cu diverse sculpturi realizate de artiști autohtoni și străini. De asemenea, vizitatorii au acces în castel, în cadrul unor tururi zilnice, cu ghidaj.  La etajul superior al castelului, începând cu anul 2015, s-a deschis o galeria de artă, care adăpostește periodic expoziții cu lucrări ale unor artiști celebri. Curtea castelului găzduiește și două restaurante cu terasă, deschise în 2012, respectiv 2020.  

Palatul Culturii Iași

  • Clădire simbol, nu doar pentru orașul Iași, cât pentru întreaga țară, Palatul Culturii este înscris în Lista monumentelor istorice, fiind în prezent sediul Complexului Muzeal Național Moldova, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii ”Ștefan Procopiu”.
  • Impresionantul edificiu a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție, devenind gazdă a instituțiilor culturale din oraș începând cu anul 1955. Stilul neogotic al Palatului Culturii, cu numeroasele sale detalii ornamentale, atrage privirile turiștilor ajunși în centrul orașului, printre elementele de interes numărându-se ”Sala gotică”, ”Sala voievozilor” sau ”Sala Henri Coandă”.
  • Palatul, construit între anii 1906 – 1925, după planurile aritectului I.D.Berindey, a fost complet renovat în ultimii ani și numără 298 de încăperi, fiind desfășurat pe o suprafață de peste 34.000 mp. În turnul central, cu înălțimea de 55 de metri, se află și un ceas cu trei cadrane, având diametrul de 3,25 metri, fiind decorat cu vitralii reprezentând cele 12 zodii.
  • Edificiul se deschide printr-un hol generos, conceput în stil neogotic, spaţiu care se finalizează cu o boltă în ogivă, decorată cu vitralii. Scările monumentale, simetrice, sunt construite din marmură de Carrara, iar parapetul este realizat din baluştri în acoladă, decoraţi cu acvile cu scut, ce simbolizează deschiderea de noi drumuri. 
  • Muzeul de Istorie a Moldovei continuă activitatea Muzeului de Antichități, înfiinţat în 1916, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Patrimoniul muzeului numără peste 50.000 de piese, aflându-se în continuă creștere, în special ca urmare a cercetărilor arheologice, dar și a unor descoperiri întâmplătoare, donații și achiziții. Acest patrimoniu este divizat în trei mari colecții: „Arheologie”, „Istorie” și „Numismatică – Medalistică”. 
  • Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. În prezent, acesta prezintă două expoziții temporare principale: „Sărbatoarea în sat. Spiritualitate și artă” și „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism”.
  • De-a lungul timpului, patrimoniul primului Muzeu de Artă din România, inaugurat la Iaşi în anul 1860, s-a îmbogăţit continuu cu noi şi valoroase opere de artă româneşti şi străine, provenite atât din donaţii, cât şi din achiziţii. În prezent, Muzeul de Artă din Iași tezaurizează aproximativ 10.000 de opere de artă, pictură, grafică și sculptură.
  • Constituit în mare parte din donaţii şi achiziţii, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” şi-a dezvoltat şi diversificat patrimoniul, adăpostind astăzi peste 11.000 de obiecte, deosebit de importante pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, dintre care se remarcă piese de referinţă privind evoluţia înregistrării şi redării sunetului, istoria tehnicii fotografice şi cinematografice, evoluţia comunicaţiilor, dezvoltarea mijloacelor tehnicii de calcul, dar şi obiecte cu valoare memorială (documente, cărţi de specialitate, fotografii, diplome, aparatură de laborator şi obiecte personale).

Palatul Brukenthal din Avrig

  • Localitatea Avrig este situată la poalele Munților Făgăraș, pe valea râului Olt, la o altitudine de aproximativ 400 de metri. Este străbătută de Drumul Național 1, la o distanță  de aproximativ 25 km de orașul Sibiu. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se desfășoară de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico-geografic variat.
  • Palatul de vară al baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, a fost construit între anii 1780 și 1785, după modelul palatului Schönbrunn din Viena, fiind o operă a arhitectului Johann Eberhard Blaumann, unul dintre reprezentanții de seamă ai stilului baroc transilvănean.
  • Clădirea în stil baroc are forma U, cu un corp central și 2 segmente laterale. Aici a fost expusă renumita colecție a baronului Brukenthal, formată din 212 tablouri și 129 gravuri, în prezent aceasta putând fi admirată la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
  • Palatul a deținut și unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase, care coboara spre lunca Oltului. Suprafața de peste 20 hectare a fost amenajată după modelul grădinilor franțuzești, cu fântâni arteziene, o scară splendidă și mai multe alei laterale, vaze, bănci, statui din piatră, și o oranjerie, în care se cultivau curmali, migdali, nucșoară, pepeni și ananas.
  • În prezent, complexul a fost parțial renovat și funcționează ca hotel, restaurant, centru de organizare a evenimentelor și galerie de artă, totodată aici fiind organizate anual, în lunile septembrie și octombrie Sărbătorile Toamnei.

Muzeul Național al Satului București

  • Deschiderea oficială a acestui muzeu în aer liber a avut loc în data de 10 mai 1936, în prezența Regelui Carol al II-lea. Meritul instituirii a aparținut profesorului Dimitrie Gusti, întemeietorul Școlii Sociologice din București, cel care timp de 10 ani, între 1925 și 1935, avea să organizeze campanii de cercetări monografice în numeroase sate românești.
  • La început, muzeul a dispus de 6,5 hectare de teren, în cadrul parcului Herăstrău, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodărești, o biserică maramureșeană, troițe, fântâni, instalații tehnice și un scrânciob.
  • În prezent, patrimoniul muzeului numără aproape 50 de gospodării, patru biserici și două troițe, teascuri, prese, mori de apă și de vânt, ateliere de fierărie și olărie. Majoritatea construcțiilor sunt din perioada secolelor XVIII și XIX. Incendiile din septembrie 1997 și februarie 2002 au afectat o serie de monumente și obiecte de inventar. Lucrările de restaurare efectuate la construcțiile care au avut de suferit în urma acestor incidente au fost finalizate, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare.
  • Constant, numeroși meșteri populari expun în cadrul galeriei de artă, dar și pe aleile muzeului, cu ocazia anumitor evenimente publice, picturi pe sticlă, mobilier lucrat manual, podoabe, piese din ceramică, textile, împletituri sau ouă încondeiate. Din librăria muzeului pot fi achiziționate pliante, ghiduri și albume turistice.