Baia Mare

  • Baia Mare, reședința județului Maramureș, este situată la poalele Carpaților Orientali, fiind traversată de la est la vest de apele râului Săsar. Locuitorii regiunii se pot mândri cu 700 de ani de existență documentară a orașului, menționat inițial într-un act redactat de cancelaria regelui Carol Ro­bert de Anjou.
  • Așezarea devine cetate medievală în anul 1446, odată cu trecerea în proprietatea voievodului Iancu de Hunedoara. Acesta dispune, ca prime măsuri organizatorice, înălțarea zidurilor de apărare și ridicarea Catedralei „Sfântul Ștefan”, din care în prezent mai poate fi admirat doar impunătorul turn cu clopotniță, măsurând aproape 50 de metri, un remarcabil simbol al orașului, ce oferă din vârful său o panoramă superbă asupra urbei. Turiștii mai pot vizita și alte monumen­te importante ale orașului, precum Turnul Măcelarilor și Bastionul Monetăriei, con­struite în secolul al XV-lea, muzeele de Istorie, de Artă Populară și Etnografică, Județean și cel al Satului aflat în aer liber.
  • Situată în centrul vechi al orașului Baia Mare, Casa Iancu de Hunedoara reprezin­tă o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru soția sa Elisabeta. În prezent, aici se organizează diferite expoziții, clădirea fiind parte integrantă a Mu­zeului Județean Maramureș. Turismul ecumenic este bine aspectat de un număr diversificat de biserici orto­doxe, zidite în cărămidă sau din lemn, dar și de catedrale, precum cea a Adormirii Maicii Domnului, de rit greco-catolic.
  • Caracteristice însă regiunii sunt plantațiile de castani comestibili, adaptați aici, în cel mai nordic punct al țării. În acest loc se organizează anual, începând cu anul 1993, timp de trei zile în luna septembrie, Sărbă­toarea Castanelor, un festival al degustări­lor de produse tradiționale, al muzicii de calitate și al dansului popular. Turiștii ajunși în centrul istoric pot ad­mira un complex arhitectural de patrimo­niu declarat monument istoric, cu peste douăzeci de construcții medievale, reali­zate în stil gotic târziu.
  • Baia Mare, the seat of Maramureș County, is located at the foot of the Eastern Carpathians, being crossed from east to west by the waters of the Săsar River. The inhabitants of the region can be proud of 700 years of documented existence of the city, originally mentioned in a document drawn up by the chancellery of King Charles Robert of Anjou.
  • The settlement became a medieval fortress in 1446, once it became the property of voivode Iancu de Hunedoara. He orders, as the first organizational measures, the raising of the defense walls and the construction of „Sfântul Ștefan” Cathedral, from which currently only the imposing bell tower, measuring almost 50 meters, can be admired, a remarkable symbol of the city, which offers from the top a superb panorama over the city. Tourists can also visit other important monuments of the city, such as the Butchers’ Tower and the Bastion of the Mint, built in the 15th century, the museums of History, Folk and Ethnographic Art, the County Museum and the Village Museum located in the open air.
  • Located in the old center of Baia Mare, Iancu de Hunedoara House represents a part of the former medieval castle, built by the voivode for his wife Elisabeta. Currently, various exhibitions are organized here, the building being an integral part of the Maramureș County Museum. Ecumenical tourism is well represented by a diverse number of Orthodox churches, built of brick or wood, but also by cathedrals, such as the one of the Dormition of the Mother of God, of the Greek-Catholic rite.
  • Characteristic of the region are the plantations of edible chestnuts, adapted here, in the northernmost point of the country. The Chestnut Festival, a festival of tasting traditional products, quality music and folk dance, is organized annually in this place, since 1993, for three days in September. Tourists arriving in the historic center can admire an architectural heritage complex, declared a historical monument, with over twenty medieval buildings, made in the late Gothic style.
Publicitate

Complexul monahal Bârsana

  • Comuna Bârsana este situată la 20 km sud-est de Sighetu Marmației, în Depresiunea Maramureșului, pe Drumul Județean 186, având în vecinătate localitățile Oncești și Rozavlea. Pe aceste plaiuri bucolice a fost construit în secolul al XVIII-lea un amplu ansamblu mănăstiresc, dezvoltat în spiritul tradiției populare, cu ziduri, porți și ornamente sculptate în lemn de stejar.
  • Prima menționare a bisericii din lemn ridicate aici datează din anul 1720, aceasta figurând alături de alte șapte lăcașuri similare, din Maramureș, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Turla bisericii măsoară 57 de metri, edificiul remarcându-se drept una dintre cele mai înalte construcții de lemn din lume. Ansamblul include două biserici, un altar de vară, aghiazmatarul, arhondaricul, stăreția și casa maicilor, toate plasate la mică distanță, într-o poieniță plină cu flori, desfășurată pe coama dealului. Lacul amenajat în centrul complexului este străbătut din loc în loc de podețe din lemn, sculptate cu motive populare.
  • În incinta complexului se intră trecând pe sub bolta impunătoare a unui turn cu clopotniță. În vecinătatea turnului se află un muzeu de carte veche și de icoane, inaugurat în anul 2005. În cadrul muzeului sunt organizate ateliere de țesut și de pictură bisericească pe diferite suporturi. O bogată colecție de obiecte de artă populară locală se alătură întregului patrimoniu.  Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Pictura murală redă scene din Geneză, iar în pronaos din Judecata de Apoi.
  • Tot în incinta complexului de la Bârsana, situată un pic mai sus, pe coasta dealului, se află o clădire micuță, intitulată „Casa artistului”. Într-un spațiu ce cuprinde un dormitor, o baie și o cameră de zi, sunt găzduite din timp în timp personalități cu veleități și preocupări artistice. O casă a duhovnicului, cam de aceeași mărime, a fost amplasată în partea de vest a complexului. Arhondaricul, parte a ansamblului monahal, este o clădire destinată găzduirii pelerinilor. Din luna mai și până în septembrie Mănăstirea Bârsana oferă în incinta complexului mănăstiresc cazare celor interesați să poposească aici.