Cetatea medievală Râșnov

  • Localitatea Râșnov se află la 15 km depărtare de Brașov, pe vechiul drum comercial care lega în Evul Mediu șcheii de la poalele Tâmpei de orașul Câmpulung Muscel, capitala Valahiei.
  • Micuța localitate Râșnov s-a format ca așezare umană încă din perioada Antichității, în apropiere fiind descoperit complexul dacic de la Cumidava. Prima atestare documentară a târgului medieval, sub denumirea „Rosnou”, apare într-un act emis de Regele Carol Robert de Anjou, în anul 1331. După invazia din 1241 a tătarilor, locuitorii din Valea Trandafirilor au început construirea unui sistem de apărare puternic.
  • Denumirea orașului are la bază cuvântul „rose”, care atât în latină, cât și în dialectul germanic al teutonilor (primii locuitori ai acestei așezări) însemna „trandafir” – simbolul aflat sub forma unui buchet cu trei fire pe stema cetății.
  • Cetatea țărănească prezintă un stil arhitectural simplu, în linii drepte, axat pe ideea de rezistență în fața asediilor. Înălțimea zidurilor este de 5 metri, iar grosimea acestora oscilează între 1 și 1,5 metri. Zidurile și cele opt bastioane au fost acoperite de la început cu țiglă, pentru a preveni eventualele incendii provocate de invadatori.
  • Cetatea medievală era compusă dintr-o curte exterioară, unde erau adăpostite animalele și o curte interioară, în incinta căreia se aflau casele locuitorilor. Pentru a asigura apa necesară în timp de asediu, la începutul secolului al XVII-lea a fost săpată în incinta burgului medieval o fântână adâncă de 146 de metri. Zidurile cetății sunt mărginite în trei din cele patru puncte cardinale cu pante abrupte, de peste 100 de metri. Partea estică, mai vulnerabilă din punctul de vedere al obstacolelor naturale, prezintă în acest sector cele mai puternice fortificații.
  • În curtea interioară au fost construite în trecut peste 25 de locuințe, o școală, o capelă parohială și o casă a preotului. În câteva dintre aceste spații, unele dintre ele abandonate, sunt amenajate în prezent magazine cu suvenire. Turiștilor le este prezentată istoria, prin intermediul unui mic muzeu de artă feudală, o expoziție de armuri, arme, mobilier de epocă sau porturi specifice perioadei medievale.
  • În contemporaneitate, cetatea Râșnovului a reprezentat decorul ideal pentru turnarea unor scene din filme celebre, precum „Dacii” (1967), „Columna” (1968) sau „Nemuritorii” (1974). Considerat stațiune începând cu anul 1929, Râșnovul s-a dezvoltat din punct de vedere agroturistic în ultimii 20 de ani, dezvăluind vizitatorilor atât obiectivele sale istorice, cât și o artă a gastronomiei locale de influență săsească și secuiască.
Publicitate

Cetatea Făgăraș

  • Cetatea Făgăraș, cel mai mare complex feudal aflat la poalele Carpaților Meridionali, a îndeplinit de-a lungul a peste cinci secole de existență mai multe scopuri, precum acela de fortăreață militară, de reședință princiară, garnizoană, închisoare și muzeu al regiunii în contemporaneitate.
  • Țara Făgărașului, un înfloritor și bogat domeniu medieval al Transilvaniei, avea în administrare la începutul secolului al XVII-lea peste 50 de sate. Loc de Dietă, cetatea a cunoscut etape distincte de dezvoltare. Ultimele lucrări de restaurare au fost realizate în perioada 1965 – 1977, căutând să redea castelului aspectul de secol XVII.
  • Acest ansamblu medieval, foarte bine conservat de-a lungul veacurilor, este înconjurat de un zid de apărare simplu și masiv, puternic marcat de patina vremii, ce adăpostește un castel de secol XVII, cu bastioane rectilinii, în stil italian și săli interioare de factură renascentistă.
  • Muzeul Țării Făgărașului a fost înființat în anul 1923, pe baza colecției etnografice a profesorului Valeriu Literat, unul dintre reprezentanții vieții culturale făgărășene în perioada interbelică. De profil mixt – artă, etnografie, istorie – muzeul cuprinde în patrimoniul său peste 17.000 de piese, grupate în 20 de colecții arheologice, numismatice, de carte românească, artă decorativă, ceramică populară, țesături și arme.

Iarna în Cetatea Alba Carolina

  • Numit Apulum de către romani, Bălgrad în perioada Evului Mediu și mai apoi Alba Iulia sub dominația Imperiului Austro-Ungar, atractivul oraș din Apuseni a găzduit în data de 1 decembrie 1918 sărbătoarea Marii Uniri.
  • La 1 noiembrie 1599, după victoria de la Șelimbăr, Alba Iulia devenea, odată cu alipirea Moldovei, prima capitală a celor trei principate, sub sceptrul domnitorului Mihai Viteazul.
  • Cetatea Alba Carolina, ridicată între anii 1714 – 1738, reprezintă cea mai impunătoare fortificație de tip Vauban de pe teritoriul României. Marchizul de Vauban a fost mareșal al Franței și un important inginer militar.
  • Având ziduri late de 3 metri la bază și ocupând un perimetru impresionant, de 12 km, cetatea în formă stelată numără șapte bastioane și șase porți de acces. Poarta a III-a, reprezentând intrarea principală în fortăreață, este cel mai important ansamblu sculptural în stil baroc din Transilvania, fiind totodată o monumentală operă de arhitectură militară. Intrarea este dominată de statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea, în soclul acesteia aflându-se o mică încăpere în care a fost întemnițat Horea, principalul conducător al răscoalei țărănești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
  • În Catedrala Reîntregirii Neamului, actualul sediu al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia, au fost încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria. În apropiere se află Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, construită în secolul al XII-lea, creație a arhitecturii romano-gotice medievale, în interiorul căreia se află depus sarcofagul lui Iancu de Hunedoara.