Ghețarul Scărișoara

Publicat de 4 martie 20224 martie 2022 Etichetat aven, carstic, cascadă, chei, Gârda de Sus, ghețar, Munții Apuseni, Ordâncușei, Peștera Scărișoara, relief, rezervație, stalactită, stalagmităLasă un comentariu

Zona Munților Apuseni cuprinde cele mai multe regiuni carstice de pe teritoriul României: ghețari precum cei de la Scărișoara și Vârtop, peșteri cu bogate formațiuni de stalactite și stalagmite (Măgura, Peștera Urșilor) și cascade precum cele de la Vârciorog sau Buciniș. De altfel, întreaga regiune se remarcă din punct de vedere turistic, prin promovarea tradițiilor sale folclorice, a peisajului deosebit și a reliefului carstic, care a dat naștere, prin erodare, unui număr de peste 800 de peșteri.
Aflată la o altitudine de 1.165 de metri, Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. Lungimea totală a peșterii este de 720 de metri, având o adâncime de 105 metri. Blocul de gheață din interiorul peșterii are un volum de 75.000 metri cubi și o grosime medie de 16 metri.
Deși, inițial aparținea de comuna Scărișoara, aflată la 15 km depărtare, Peștera Scărișoara este atribuită administrativ, în prezent, comunei Gârda de Sus. Pe Valea Ordâncușei, drumul până la ghețar este asfaltat în totalitate. Pentru coborârea în peșteră, accesul turiștilor se realizează în grupuri organizate, pe scări metalice, ce coboară în avenul de 48 de metri adâncime și 60 de metri diametru. Lungimea totală a peșterii este de 720 de metri, având o adâncime de 105 metri.
La baza avenului se găsește poarta peșterii, care permite accesul în Sala Mare. Zona numită Catedrala și Rezervația Mică sunt lipsite de gheață, însă spre Rezervația Mare coboară un perete de gheață lung de 20 de metri, prelungit cu o galerie ce atinge adâncimea maximă a peșterii.
În perioada anotimpului cald o parte din ghețar se topește parțial, fiind apoi alimentat cu straturi proaspete, în fiecare iarnă. Cele mai profunde straturi au fost datate ca având aproape 4000 de ani vechime.

Parcul Național Cheile Bicazului

Publicat de 26 februarie 2022 Etichetat aluviuni, baraj, Bicaz, Ceahlău, chei, faună, floră, grohotiș, Hășmașul Mare, lac, Lacul Roșu, parc național, SuhardLasă un comentariu

Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș se desfășoară între județele Harghita și Neamț, adăpostind pe o suprafață de peste 6500 de hectare cea mai importantă zonă geologică românească. Printre rezervațiile naturale incluse în arealul parcului se află Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Avenul Licaș, Cheile Șugăului și masivele Hășmașul Mare, Piatra Singuratică și Hășmașul Negru.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, situat pe cursul superior al râului Bistrița, la poalele Ceahlăului, este cel mai mare lac antropic (creat de om) amenajat pe râurile interioare din România. Acesta a luat naștere în 1960, odată cu finalizarea lucrărilor la barajul hidrocentralei Stejarul. Barajul, înalt de 127 de metri, oferă de pe coronamentul său o panoramă superbă asupra lacului și munților înconjurători. Volumul lacului variază în funcție de regimul de exploatare, având o suprafață medie de 30 kmp.
Aria protejată este străbătută de Drumul Național 12C, care leagă localitatea Gheorgheni de orașul Bicaz, amplasat pe malurile râului Bistrița. Aflate la 20 km de orașul care le poartă numele, Cheile Bicazului, formate ca urmare a eroziunilor provocate de apele Bicazului și ale afluenților săi, reprezintă una dintre cele mai atrăgătoare zone turistice ale țării.
Cheile Bicazului, în lungime de 10 km, delimitate de stațiunea Lacul Roșu și de satul Bicazul Ardelean, sunt formate de culmile Ucigașul, Piatra Altarului, Piatra Pinteștilor și Suhard, stânci impunătoare, înalte de peste 1.000 de metri, bogate în peșteri, avene și având amenajate trasee pentru practicarea alpinismului de performanță. Cadrul natural al zonei, cu numeroase elemente geologice și o climă variată, a determinat apariția unei flore cu peste 1.000 de specii și a unei faune cu exemplare rare și ocrotite, dintre care pot fi amintite numeroasele tipuri de broaște, salamandra, viperele, ciocănitoarea, cocoșul de munte, acvila, cerbul carpatin, huhurezul, ursul și lupul.
Lacul Roșu s-a format în luna iulie a anului 1837, ca urmare a alunecării unui pinten format din grohotișuri, de pe versantul nord-vestic al Muntelui Ghilcoș. Lacul păstrează și în prezent aspectul unei văi înecate, vârfurile brazilor din fosta pădure care acoperea albia văii străjuind acum oglinda lacului.
Prezența aluviunilor roșietice aduse de pârâul Vereșcheu și calcarele cu tentă roșie din împrejurimi sunt motivele pentru care lacul a căpătat de la ciobani și muncitorii forestieri denumirea de Lacul Roșu. Lacul se află la o altitudine de 980 de metri, având o suprafață de 11 hectare și o adâncime maximă de 9,6 metri.

Cheile Sohodolului

Publicat de 17 noiembrie 202117 noiembrie 2021 Etichetat alpinism, avene, chei, film, Florin Piersic, Marga Barbu, Mărgelatu, peșteri, rezervație, Runcu, Sohodol, speologie, Trandafirul galben, VâlcanLasă un comentariu

Formând un impresionant peisaj carstic, de-a lungul a aproape 12 km, în interiorul Munților Vâlcan, Cheile Sohodolului capătă formă începând din localitatea Runcu, pe un traseu ce poate fi străbătut cu autoturismul, cu bicicleta sau la pas, presărat cu peșteri, grote, marmite și tunele. Râul Sohodol izvorăște din apropierea Vârfului Siglăul Mare (1.682 metri).
În cea mai spectaculoasă trecătoare din partea de sud a țării, clima blândă și solul propice au format un ecosistem bogat floral și faunistic. Condițiile geomorfologice au permis apariția unor forme sălbatice de vișin și liliac, precum și înmulțirea anumitor specii de păsări rare, șerpi sau pești. Rezervația naturală, întinsă pe o suprafață de 35 hectare a fost declarată arie protejată în anul 2.000.
Cheile Sohodolului reprezintă locul ideal pentru cei care vor să practice alpinismul, datorită existenței a numeroase trasee speciale. Tot aici, peșterile și avenele verticale oferă surprize plăcute celor pasionați de speologie.
În zona cheilor au fost filmate în anul 1983 mai multe scene din filmul ”Trandafirul galben”, care îi avea ca protagoniști pe actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Dichiseanu.