Cetățile dacice Sarmizegetusa Regia și Costești – Cetățuie

Publicat de 23 noiembrie 2022 Etichetat altar, andezit, ceremonie, civilizație, Costești – Cetățuie, daci, fier, fortificații, Grădiștea de Munte, minereu, Munții Orăștiei, romani, sacru, Sarmizegetusa Regia, templeLasă un comentariu

Ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia, de la Grădiștea de Munte, au fost descoperite în primii ani ai secolului al XIX-lea. Atunci au avut loc și primele săpături oficiale, context în care au fost localizate mai multe construcții, precum fortificația, templul mare rotund, baia romană sau turnul pentagonal. Inițial, având doar scopul căutării de comori, aceste săpături s-au transformat ulterior în dorința de a descoperi noi monumente ale așezării antice.
Cea mai mare așezare din Dacia preromană era compusă din trei părți, cu funcții distincte: așezarea civilă, fortificația și zona sacră. Sarmizegetusa Regia era în secolul I î.Ch. doar un loc sfânt, care s-a transformat, ca urmare a exploatării minereului de fier, într-o localitate cu o economie înfloritoare.
Dealul Grădiștei de Munte era străbătut în antichitate de un drum pietruit, în apropierea cetății coborând în pantă un drum pavat cu lespezi de calcar, ce ajungea până în zona sacră. În mijlocul Sarmizegetusei Regia se afla zona sacră, care cuprindea templele, altarul, drumul și piațeta pavată. Un canal de drenaj, din piatră, asigura evacuarea apei din zona de terase.
Templele construite din piatră și din lemn aveau proporții monumentale, formând împreună cu altarul (Soarele de andezit) un ansamblu în care se desfășurau ceremonii ample. În prezent nu se cunosc divinitățile cărora le erau dedicate aceste temple. După cucerirea romană, întreaga zonă a suferit distrugeri masive și sistematice, aspectul inițial fiind aproape imposibil de reconstituit.
Cetatea de la Costești – Cetățuie, menționată pentru prima oară în anul 1884, aparține sistemului de fortificații din Munții Orăștiei, fiind un punct important de apărare a principalei căi de acces spre Sarmizegetusa Regia. Cea mai veche cetate din Munții Orăștiei, a funcționat ca prima capitală a regatului înființat de Burebista (sec. I î.Ch.).
Arealul așezării măsoară aproximativ 150 kmp, ansamblul fiind completat de cetățile de la Bănița și Căpâlna, amplasate la aproximativ 20-30 km depărtare. Întreaga regiune se remarcă prin cea mai mare concentrare de construcții militare, temple, locuințe, instalații de captare și distribuire a apei și ateliere destinate preponderent prelucrării fierului.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA – Sibiu

Publicat de 19 august 2022 Etichetat ASTRA, civilizație, construcții, dumbrava, galerie, han, lotcă, moară, popicărie, popular, rustic, Sibiu, suveniruri, tehnică, tematic, tradiționalLasă un comentariu

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este situat în rezervaţia naturală “Dumbrava Sibiului”, punând la dispoziția vizitatorilor, pe o suprafață de 96 de hectare, peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice, un lac şi peste zece kilometri de alei, oferind numeroase variante de plimbări, de la mers pe jos, până la tururi scurte cu trăsura, sania sau barca.
Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca „muzeu al tehnicii populare”, căutând să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România. Inițial, a fost împărțit în 4 sectoare tematice expoziționale: Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare; Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale); Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere); Transporturi tradiționale.
Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice inițiale li s-a adăugat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publică. Aici au fost aduse și oferite spre vizitare, două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc și un „loc de popas”, o popicărie și două remize de pompieri. Astfel, patrimoniul muzeului a ajuns la cifra de 149 monumente, conținând 346 construcții și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional, fiind cel mai mare și mai bogat muzeu din România.
Vizitatorii pot admira modul de structurare a unor gospodării țărănești, tipuri de ateliere meșteșugărești dotate cu unelte aparținând unor perioade trecute, porți din lemn artistic prelucrate, fântâni și mori de apă. Cârciuma din bătrâni, originară din zona Văleni de Munte și Hanul din Tulgheș construit în 1922, servesc vizitatorii cu bucate tradiționale românești într-o ambianță rustică, perfect adaptată regiunii. Cabana Diana oferă cazare celor care vor să petreacă câteva zile în inima verde a parcului sau celor care doresc să se bucure de o vizită nocturnă, într-o atmosferă de vis, creată de instalațiile de iluminat (reflectoare, spoturi), montate din loc în loc.
O plimbare cu lotca pe lacul măsurând șase hectare sau participarea la un joc de popice în vecinătatea Hanului din Tulgheș, completează perfect o zi petrecută în incinta muzeului în aer liber. Turiștii se pot bucura de achiziționarea a numeroase suveniruri, din cadrul a două Galerii de artă populară. Acestea sunt expoziții cu vânzare de obiecte tradiționale aparținând satului românesc, precum icoane pe sticlă, picturi naive, marame, ștergare, piese de port popular, obiecte sculptate din lemn sau os și măști regionale.

Muzeul Satului Maramureșean

Publicat de 28 ianuarie 2022 Etichetat arhitectură, biserică, civilizație, gospodării, Lemn, Maramureș, Michelin, muzeu, rural, sat, Sighetu Marmației, UNESCOLasă un comentariu

În data de 30 mai 1981, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, s-a inaugurat Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei. Acesta este situat pe Dealul Doboieş, la 3 km de centrul municipiului Sighetu Marmației, la ieşirea spre Vadu Izei.
Muzeul, aşa cum se prezintă astăzi, creează impresia unui sat cu specific zonal. Uliţe drepte, întortocheate și poteci alcătuiesc structura satului şi converg spre un deal, pe care, ca în toate satele maramureşene, este aşezată biserica.
Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei este un muzeu zonal, având ca arie de reprezentare provincia istorică Maramureş. În ansamblul său, muzeul se constituie ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, selecţionate după criterii ştiinţifice, având ca bază tipologia construcţiilor, evoluţia acestora în plan arhitectural şi ca sistem constructiv.
În Muzeul Satului Maramureșean sunt restaurate şi conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectură populară din România (majoritatea acestora fiind datate cu inscripţii gravate sau săpate în lemn, pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea şi XIX-lea).
Muzeul cuprinde peste 30 de gospodării, unele mobilate complet cu piese originale. Casele și gospodăriile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric: Cosău-Mara și Iza Inferioară, până la Strâmtura, Iza Mijlocie, Vișeu-Borșa, subzona Tisei și bazinul Ruscovei.
Muzeul este cuprins în reţelele ICOM şi UNESCO, iar în anul 2019, Muzeul Satului Maramureșean a fost premiat de prestigiosul Ghid Michelin cu 2 stele din 3.