- La Câlnic, o localitate situată la 3 km distanță de Drumul European 81 ce leagă orașele Sibiu și Sebeș, se desfășoară în câmp deschis, de peste șapte secole, unul dintre cele mai valoroase edificii istorice ale Ardealului – o cetate de tip romanic, cu două rânduri de ziduri circulare, dispuse concentric, întărită cu un bastion, cu un coridor fortificat și două turnuri de observație.
- Această impunătoare construcție a aparținut inițial grofilor din Câlnic, familii nobiliare menționate documentar la mijlocul secolului al XIII-lea. Complexul, înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 1999, a fost restaurat în perioada 1961-1964, dar și ulterior, după anul 2003, fiind transformat într-un centru cultural-științific internațional.
- Fortificația pare să aibă un amplasament atipic, fiind situată într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic. Se pare că donjonul din interior a fost folosit ca locuință de către Contele Chyl de Kelling, cel care a finanțat construcția inițială, complex care nu era prevăzut cu biserică, precum în cazul altor cetăți transilvănene, având amenajată doar o micuță capelă în partea stângă a intrării. Intrarea în curtea edificiului are loc printr-un turn de poartă înalt de 24 de metri, ce adăpostește la ultimul etaj patru clopote.
- În incinta complexului mai pot fi vizitate cămările, capela și turnul-donjon. Părțile constitutive ale cetății Câlnic sunt rezultatul unor faze succesive de construcție. La începutul secolului al XV-lea cetatea este vândută comunității săsești, fiind adaptată noilor cerințe, ridicându-se al doilea rând de ziduri și bastionul odată cu răspândirea armelor de foc.
- Turnul-donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, adăpostind pe două niveluri o colecție de artă populară. Turiștii au ocazia să admire icoane pe sticlă și lemn, ceramică, mobilier, costume populare, textile și diferite tipărituri. Cu zidurile sale groase, de aproape un metru, turnul se ridică până la 27 de metri înălțime, fiind cel mai reprezentativ element al fortificației. La parterul turnului, într-o încăpere boltită, se află pivnița, cu butoaie de stejar de 5.000 de litri și diferite unelte folosite în viticultură. Deși elaborată cu sisteme defensive simple, fără a impresiona prin dimensiuni, cetatea din Câlnic este apreciată ca element reprezentativ pentru civilizația transilvăneană a acelei epoci.
România în alb și negru - Romania in black and white 