Craiova

  • Orașul Craiova este situat într-o zonă de relief joasă, de câmpie, în centrul regiunii istorice Oltenia, la o altitudine medie de 100 m înălțime, având o climă temperat-continentală, cu veri lungi, călduroase, uscate și ierni blânde și scurte. 
  • În Craiova se află ruinele Pelendavei, capitala pelilor, un trib dacic ce popula regiunea în secolul al IV-lea î.Hr. Această localitate a fost atestată documentar, pentru prima oară, pe Tabula Peutingeriana, o hartă din jurul anul 225 d.Hr.
  • Originea numelui actual al orașului nu este foarte clară, cel mai probabil acesta provenind de la termenul slavon „kralj” (rege, crai), denumire dată probabil de slavi populației latino-romane din cetatea Craiovei.  Pe teritoriul actual al orașului a mai existat în jurul secolelor al VII-lea și al VIII-lea o așezare, denumită în latină „Ponsiona”, titlu întâlnit pe o inscripție a unui fragment de stelă din apropierea castrului roman Pelendava, ce datează din secolul al VII-lea.
  • Mai mulți istorici, printre care și Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Alexandru D. Xenopol, consideră că teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul Bătăliei de la Rovine, din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești și Basarabi. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor comerciale din zonă.
  • Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, „Marea Bănie de Craiova” a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. În timpul lui Mihai Viteazul Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca pe un important centru politic și militar.
  • În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară; un număr tot mai însemnat de locuitori se ocupă cu meșteșugurile, comerțul și serviciile publice. Craiova ajunge un nod comercial, administrativ și cultural foarte important. Localitățile din fostele principate se împart în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cartierelor sau suburbiilor. Mahalalele și-au căpătat denumirile, prin tradiție, de la numele sau hramul bisericilor sau mănăstirilor în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor.
Publicitate

Printre nămeți, în Parcul Nicolae Romanescu

  • Cu cele 90 de hectare de zone verzi, spații împădurite și aproape 30 km de alei , Parcul Nicolae Romanescu din Craiova este unul dintre cele mai mari spații naturale amenajate pentru promenadă din Europa de Est și un reprezentativ monument de artă peisajeră din România.
  • Proiectul parcului, realizat de arhitectul francez Edouard Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur în 1900, la Expoziția Internațională de la Paris. Trei ani mai târziu, parcul a fost inaugurat în prezența Regelui Carol I. Creat în stil romantic, acesta a fost inclus apoi pe lista monumentelor istorice. Până în anul 1930, parcul s-a numit Bibescu, după numele grădinii pe locul căreia a fost construit.
  • Inițial, Castelul Fermecat din incinta parcului era o clădire ce adăpostea sistemele de irigare pentru bazinele cu apă amenajate în jur, însă arhitectul francez a dorit să transforme locul într-un obiectiv turistic cu alură de basm. Podul Suspendat a fost construit încă de la început deasupra lacului, cablurile sale de susținere unind două culmi de deal, acesta devenind în timp o imagine reprezentativă a locului, dar și a Craiovei.
  • Hipodromul Craiova din incinta parcului, inaugurat în anul 1903, era folosit pentru curse de trap și de galop, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial o zonă din fața tribunei fiind transformată în teren pentru concursuri de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 aici nu s-au mai desfășurat concursuri importante, funcționând doar o școală de echitație.
  • Deschisă în anul 1906, Grădina Zoologică a adăpostit de-a lungul anilor numeroase specii de animale exotice, fiind una dintre cele mai mari grădini zoologice din țară. Un debarcader, o seră de 1.000 mp și un teatru de vară completează locațiile atractive din incinta Parcului Nicolae Romanescu.