fluviu – România în alb și negru – Romania in black and white

Numită și Clisura Dunării, zona de defileu ce străbate Munții Carpați la granița cu Serbia presară de-a lungul fluviului peisaje de o frumusețe impresionantă. Dunărea curge în îmbrățișarea muntelui, de la intrarea în țară și până dincolo de hidrocentrala Porțile de Fier.
Pe malul românesc al Dunării trăiesc în armonie atât români, cât și sârbi, anumite localități, precum Pojejena sau Șvinița, fiind ocupate majoritar cu populație de origine slavă. Orșova, cel mai mare oraș din regiune, aflat în apropierea zonei de vărsare a râului Cerna, a fost reconstruit la începutul anilor ‘70 pe terasele montane de deasupra vechiului oraș. Acesta a fost inundat controlat, ca urmare a creării lacului de acumulare Porțile de Fier.
Orașul Moldova Nouă, atestat încă din secolul al XVII-lea, este cea de-a doua localitate ca mărime din regiune și punctul final al călătoriei pe malul Dunării, șoseaua schimbând direcția spre nordul Banatului, către localitățile Oravița și Reșița. Călătorii aflați în drum spre Timișoara, Caransebeș, Băile Herculane sau Târgu-Jiu au posibilitatea alegerii acestui traseu un pic mai lung, dar incredibil de frumos.
Rămășițe ale istoriei stau mărturie prin cele două turnuri inundate ale ansamblului medieval Trikule, din apropiere de Șvinița. Chipul de 50 de metri al lui Decebal, săpat în munte, este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. De peste cinci secole, Mănăstirea Mraconia întâmpină vicisitudinile vremii la cotul fluviului.
De la Orșova și până la Moldova Nouă, turiștii au de străbătut puțin peste 100 de km, mare parte dintre aceștia fiind parcurși pe malul Dunării. Pe toți cei ajunși aici călătoria de aproape două ore îi va purta pe un tărâm plin de farmec, cu o floră și o faună bogate, lângă apele fluviului intrat în legendă. Singura modalitate de a ajunge în zonă și de a te bucura pe îndelete de frumusețea peisajului rămâne automobilul propriu.

Also called the Danube Gorge, the gorge area that runs through the Carpathian Mountains on the border with Serbia reveals landscapes of impressive beauty along the river. The Danube flows in the embrace of the mountain, from the entrance to the country to beyond the Iron Gates hydroelectric plant.
On the Romanian side of the Danube, both Romanians and Serbs live in harmony, certain localities, such as Pojejena or Śvinita, being mostly occupied by a population of Slavic origin. Orșova, the largest city in the region, located near the Cerna river basin, was rebuilt in the early 1970s on the mountain terraces above the old city. It was flooded under control, as a result of the creation of the Iron Gates reservoir.
The town of Moldova Nouă, attested since the 17th century, is the second largest town in the region and the final point of the journey on the Danube bank, the road changing direction to the north of Banat, to the towns of Oravița and Reșita. Travelers on their way to Timișoara, Caransebeș, Băile Herculane or Târgu-Jiu have the option of choosing this slightly longer but incredibly beautiful route.
Remnants of history are evidenced by the two flooded towers of the medieval Trikule complex, near Śvinita. The 50-meter face of Decebalus, carved into the mountain, is the tallest stone sculpture in Europe. For over five centuries, the Mraconia Monastery has faced the vicissitudes of the weather at the bend of the river.
From Orșova to Moldova Noua, tourists have to travel a little over 100 km, most of them being covered along the banks of the Danube. For all those who arrive here, the journey of almost two hours will take them to a land full of charm, with a rich flora and fauna, near the waters of the legendary river. The only way to reach the area and leisurely enjoy the beauty of the landscape is your own car.

Brațul Sulina a fost, timp de secole, singurul canal navigabil la intrarea pe Dunăre, primele așezări formându-se aici cu mai bine de 500 de ani înainte de Hristos. Totuși, cele dintâi atestări documentare datează cu aproape 1.000 de ani în urmă.
Situată la doar patru metri deasupra nivelului mării, localitatea scăldată de apele Dunării este formată din soluri nisipoase, sărate și parțial umede, flora predominantă fiind cea a stufului, nuferilor, sălciilor, plopilor și frasinilor. Numeroase specii de pești și păsări completează cadrul natural îmbelșugat și peisajul de o frumusețe aparte, cu precădere la ieșirea din oraș, de-a lungul îngustelor canale ce străbat arealul deltei.
În cel mai estic oraș al Europei nu poți ajunge decât folosind o ambarcațiune. Orașul-port este ușor de străbătut chiar și pentru turiștii veniți aici prima oară, fiind structurat în șase străzi paralele cu fluviul și 13 străzi perpendiculare pe cursul apei, însumând aproximativ 40 de km.
Între anii 1856 și 1938 Sulina a cunoscut o dezvoltare rapidă, ca urmare a înființării Comisiei Europene a Dunării (CED), un organism internațional ce garanta libera circulație pe fluviu. Astfel, așezarea s-a transformat dintr-un sat afectat de prezența piraților, într-un oraș cu cheiuri portuare, diguri de protecție, serviciu de telefonie, rețea de distribuție a apei potabile și uzină electrică.
În anul 1869 CED a construit „Farul Mare”, care înlocuia vechiul far turcesc ridicat în anul 1802. În prezent, declarat monument istoric, acest far adăpostește un mic muzeu ce prezintă istoria organizației și o sală dedicată scriitorului Eugen Botez, cunoscut sub pseudonimul Jean Bart, cel care avea să facă Sulina cunoscută dincolo de granițele țării, prin celebrul său roman „Europolis”.
Renumită pentru nisipul său fin, plaja din Sulina a fost recompensată în anul 2011 cu distincția Gold a programului „Quality Coast”. Cimitirul maritim, unic în Europa, arhitectura aparte a lăcașurilor de cult și a caselor vechi tradiționale conferă un aspect pitoresc și atractiv întregii regiuni. La Sulina se poate ajunge din Tulcea cu vasul de pasageri, în aproximativ 4 ore sau cu navele rapide acoperite, în 2 ore. Numeroase pensiuni și pontoane plutitoare oferă cazare, la prețuri variate.