Etichetă: galerie

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA – Sibiu

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este situat în rezervaţia naturală “Dumbrava Sibiului”, punând la dispoziția vizitatorilor, pe o suprafață de 96 de hectare, peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice, un lac şi peste zece kilometri de alei, oferind numeroase variante de plimbări, de la mers pe jos, până la tururi scurte cu trăsura, sania sau barca.
  • Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca „muzeu al tehnicii populare”, căutând să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România. Inițial, a fost împărțit în 4 sectoare tematice expoziționale: Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare; Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale); Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere); Transporturi tradiționale.
  • Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice inițiale li s-a adăugat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publică. Aici au fost aduse și oferite spre vizitare, două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc și un „loc de popas”, o popicărie și două remize de pompieri. Astfel, patrimoniul muzeului a ajuns la cifra de 149 monumente, conținând 346 construcții și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional, fiind cel mai mare și mai bogat muzeu din România.
  • Vizitatorii pot admira modul de structurare a unor gospodării țărănești, tipuri de ateliere meșteșugărești dotate cu unelte aparținând unor perioade trecute, porți din lemn artistic prelucrate, fântâni și mori de apă. Cârciuma din bătrâni, originară din zona Văleni de Munte și Hanul din Tulgheș construit în 1922, servesc vizitatorii cu bucate tradiționale românești într-o ambianță rustică, perfect adaptată regiunii. Cabana Diana oferă cazare celor care vor să petreacă câteva zile în inima verde a parcului sau celor care doresc să se bucure de o vizită nocturnă, într-o atmosferă de vis, creată de instalațiile de iluminat (reflectoare, spoturi), montate din loc în loc.
  • O plimbare cu lotca pe lacul măsurând șase hectare sau participarea la un joc de popice în vecinătatea Hanului din Tulgheș, completează perfect o zi petrecută în incinta muzeului în aer liber. Turiștii se pot bucura de achiziționarea a numeroase suveniruri, din cadrul a două Galerii de artă populară. Acestea sunt expoziții cu vânzare de obiecte tradiționale aparținând satului românesc, precum icoane pe sticlă, picturi naive, marame, ștergare, piese de port popular, obiecte sculptate din lemn sau os și măști regionale.
Publicitate

Castelul Cantacuzino – Bușteni

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în anul 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, fost ministru al României la începutul secolului al XX-lea. Edificiul a fost ridicat pe locul unei vechi cabane de vânătoare, pe care familia prințului o folosea ca loc de popas în deplasările spre Transilvania. La inaugurare, castelul impresiona prin dotările sale moderne în raport cu acele timpuri, beneficiind de electricitate, sistem de canalizare și apă potabilă.
  • Posesor al unei averi colosale și descendent al voievozilor români, Nababul a finanțat de-a lungul vieții sale construcția a trei palate: Palatul Cantacuzino din București, situat pe Calea Victoriei (actualul Muzeu Național George Enescu), Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul Cantacuzino din Florești, numit și ”Micul Trianon”, în prezent în ruină. Impresionanta clădire din stațiunea Bușteni a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne.
  • Castelul respectă stilul neoromânesc, fiind construit din piatră și cărămidă, după planurile arhitectului Grigore Cerchez și se întinde pe o suprafață de 3.148mp. Clădirea este înconjurată de un parc, cu cascade, fântâni arteziene și grote. Palatul posedă o colecție de 27 de steme și blazoane, ce aparțin familiilor de boieri încuscriți cu cantacuzinii și o friză de picturi votive, cu 12 portrete în mărime naturală, realizate pe piele de Cordoba, aparținând membrilor familiei Cantacuzino din ramura valahă.
  • În perioada 1935-1936, în parcul castelului a fost construită o biserică mică din lemn, care poartă hramul Sfântului Gheorghe-Biruitorul. La sfințirea ei, în data de 13 septembrie 1936, au fost invitate Regina Maria a României și Principesa Ileana. Edificiul din lemn se află pe locul unde înainte exista o veche biserică, adusă de strămoșii prințului Grigore Cantacuzino din Maramureș, în sec al XVIII-lea. Domeniul Cantacuzino mai dispune de 970 ha de pădure, aflate pe versantul Zamora.
  • Castelul se află în prezent în proprietate privată și a fost deschis publicului începând cu anul 2010. Turiștii pot vizita curtea, care a fost îmbogățită cu diverse sculpturi realizate de artiști autohtoni și străini. De asemenea, vizitatorii au acces în castel, în cadrul unor tururi zilnice, cu ghidaj.  La etajul superior al castelului, începând cu anul 2015, s-a deschis o galeria de artă, care adăpostește periodic expoziții cu lucrări ale unor artiști celebri. Curtea castelului găzduiește și două restaurante cu terasă, deschise în 2012, respectiv 2020.  

Peștera Urșilor

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Peștera Urșilor, unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, este situată în imediata apropiere a localității Chișcău, fiind descoperită în data de 17 septembrie 1975, de către minerul Curta Traian, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă.
  • Inițial s-a dorit distrugerea acesteia, pentru ca exploatarea minieră să poată continua. Totuși, într-un final s-a luat decizia amenajării pentru public, lucrările fiind finalizate trei ani mai târziu, în data de 14 iulie 1980, intrând în circuitul turistic odată cu inaugurarea oficială.
  • Oasele unor mamifere, vechi de aproape 100.000 de ani, găsite în peșteră, au demonstrat că această imensă grotă a reprezentat bârlogul a mii de exemplare dintr-o specie dispărută de pe Terra în urmă cu peste 15.000 de ani – Ursul de Cavernă (Ursus spelaeus), un carnivor cu dimensiuni impresionante, ce avea aproape patru metri lungime și o greutate de peste o tonă.
  • Peștera Urșilor este structurată în trei galerii deschise vizitării și o Rezervație științifică. Galeria Oaselor este secțiunea din peșteră aflată chiar la intrare, pe a cărei podea sunt presărate numeroase oase de urs și totodată locul prin care s-a intrat prima oară în peșteră, printr-un spațiu aflat în tavan, la doi metri de nivelul solului. Galeria Emil Racoviță este cea mai mare porțiune a peșterii, ce conține formațiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalagmite și coloane de diferite forme și mărimi. Galeria Lumânărilor a fost denumită astfel datorită numeroaselor stalagmite prezente aici, ce lasă impresia unor lumânări.
  • În peșteră temperatura este de +10 grade Celsius tot timpul anului, indiferent de anotimp sau de condițiile meteo din exterior, umiditatea fiind de 97%. Accesul în interior se realizează doar în grup, cu ghid specializat, intervalul între două grupuri fiind de maxim 20 de minute, iar timpul de vizitare de aproximativ 45 de minute. Accesul cu animale de companie este interzis.
  • Atingerea cu mâna a formațiunilor calcaroase este strict interzisă, deoarece odată atinse, acestea se înnegresc și nu se mai dezvoltă, datorită contactului cu impuritățile aflate pe pielea umană.