Ciocănești – Un muzeu în aer liber

  • Ca urmare a caracterului său unitar, unic în lume, evocat de motivele tradiționale aplicate pe fațadele caselor din localita­te, comuna Ciocănești din județul Su­ceava a fost declarată în urmă cu aproape două decenii comună-muzeu. Dacă vrei să uiți pentru o perioadă de tumultul civilizației urbane, să te bucuri de o atmosferă relaxantă și de aer curat, savurând delicioase preparate gastrono­mice, poți să alegi ca destinație de vacanță această frumoasă așezare rurală de la poalele Munților Suhard.
  • Conform hrisoa­velor din perioada medievală, ce atestă existența acestei așezări umane încă din secolul al XV-lea, denumirea localității făcea referire la armurierii domnitorului Ștefan cel Mare, care făureau scuturi, armuri și săbii, ciocănind metalul din zori și până în noapte. Situată de-a lungul unei văi ce leagă două regiuni splendide în peisajul turistic românesc, Maramureșul și Bucovina, comuna Ciocănești stă răsfirată de o parte și de alta a Bistriței Aurii. Arta populară și obi­ceiurile ocupă un loc important în viața de zi cu zi a sătenilor, vizitatorii putând admira aici numeroase exponate tradiționale, la Muzeul Ouălor Încondeiate, la Muzeul Motivelor Naționale sau la Casa Muzeu Țăran Leontina.
  • Majoritatea turiștilor ajunși în nordul Moldovei rămân fermecați de aromele bucătăriei bucovinene. Cu Bistrița cur­gând atât de aproape, produsele pescărești ocupă un loc important, iar păstră­vul servit cu jintiță, în cobză de brad sau prăjit în crustă de mălai, poate fi regăsit în aproape toate meniurile pensiunilor. În general, rețetele sunt preparate cu ingre­diente 100% naturale, carnea, brânzetu­rile și legumele fiind de cea mai bună calitate. Deserturile conțin adeseori dulcețuri variate, din parfu­mate fructe de pădure: afine, mure, zme­ură sau rubarbă.
  • Nu există un anotimp cu precădere in­dicat pentru a alege să petreci un con­cediu pe aceste minunate plaiuri, sezo­nul turistic îmbrăcând un caracter per­manent. Într-adevăr, iarna accesul poa­te fi ușor îngreunat, din cauza zăpezii, dar panorama oferită de munții înveșmântați în mantii albe merită orice efort. Evenimentele abundă în regiune și în afara clasicului Crăciun și a sărbă­torilor pascale, există și alte festivaluri demne de menționat, precum Festivalul Păstrăvului, desfășurat la mijlocul lunii august, Răscolul Stânii în septembrie, Balul Gospodarilor de Lăsatul-secului sau Festivalul Ouălor Încondeiate, la începutul primăverii.
Publicitate

Complexul monahal Bârsana

  • Comuna Bârsana este situată la 20 km sud-est de Sighetu Marmației, în Depresiunea Maramureșului, pe Drumul Județean 186, având în vecinătate localitățile Oncești și Rozavlea. Pe aceste plaiuri bucolice a fost construit în secolul al XVIII-lea un amplu ansamblu mănăstiresc, dezvoltat în spiritul tradiției populare, cu ziduri, porți și ornamente sculptate în lemn de stejar.
  • Prima menționare a bisericii din lemn ridicate aici datează din anul 1720, aceasta figurând alături de alte șapte lăcașuri similare, din Maramureș, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Turla bisericii măsoară 57 de metri, edificiul remarcându-se drept una dintre cele mai înalte construcții de lemn din lume. Ansamblul include două biserici, un altar de vară, aghiazmatarul, arhondaricul, stăreția și casa maicilor, toate plasate la mică distanță, într-o poieniță plină cu flori, desfășurată pe coama dealului. Lacul amenajat în centrul complexului este străbătut din loc în loc de podețe din lemn, sculptate cu motive populare.
  • În incinta complexului se intră trecând pe sub bolta impunătoare a unui turn cu clopotniță. În vecinătatea turnului se află un muzeu de carte veche și de icoane, inaugurat în anul 2005. În cadrul muzeului sunt organizate ateliere de țesut și de pictură bisericească pe diferite suporturi. O bogată colecție de obiecte de artă populară locală se alătură întregului patrimoniu.  Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Pictura murală redă scene din Geneză, iar în pronaos din Judecata de Apoi.
  • Tot în incinta complexului de la Bârsana, situată un pic mai sus, pe coasta dealului, se află o clădire micuță, intitulată „Casa artistului”. Într-un spațiu ce cuprinde un dormitor, o baie și o cameră de zi, sunt găzduite din timp în timp personalități cu veleități și preocupări artistice. O casă a duhovnicului, cam de aceeași mărime, a fost amplasată în partea de vest a complexului. Arhondaricul, parte a ansamblului monahal, este o clădire destinată găzduirii pelerinilor. Din luna mai și până în septembrie Mănăstirea Bârsana oferă în incinta complexului mănăstiresc cazare celor interesați să poposească aici.

Muzeul Satului Maramureșean

  • În data de 30 mai 1981, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, s-a inaugurat Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei. Acesta este situat pe Dealul Doboieş, la 3 km de centrul municipiului Sighetu Marmației, la ieşirea spre Vadu Izei.
  • Muzeul, aşa cum se prezintă astăzi, creează impresia unui sat cu specific zonal. Uliţe drepte, întortocheate și poteci alcătuiesc structura satului şi converg spre un deal, pe care, ca în toate satele maramureşene, este aşezată biserica.
  • Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei este un muzeu zonal, având ca arie de reprezentare provincia istorică Maramureş. În ansamblul său, muzeul se constituie ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, selecţionate după criterii ştiinţifice, având ca bază tipologia construcţiilor, evoluţia acestora în plan arhitectural şi ca sistem constructiv.
  • În Muzeul Satului Maramureșean sunt restaurate şi conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectură populară din România (majoritatea acestora fiind datate cu inscripţii gravate sau săpate în lemn, pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea şi XIX-lea). 
  • Muzeul cuprinde peste 30 de gospodării, unele mobilate complet cu piese originale. Casele și gospodăriile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric: Cosău-Mara și Iza Inferioară, până la Strâmtura, Iza Mijlocie, Vișeu-Borșa, subzona Tisei și bazinul Ruscovei. 
  • Muzeul este cuprins în reţelele ICOM şi UNESCO, iar în anul 2019, Muzeul Satului Maramureșean a fost premiat de prestigiosul Ghid Michelin cu 2 stele din 3.