Cetatea medievală Râșnov

  • Localitatea Râșnov se află la 15 km depărtare de Brașov, pe vechiul drum comercial care lega în Evul Mediu șcheii de la poalele Tâmpei de orașul Câmpulung Muscel, capitala Valahiei.
  • Micuța localitate Râșnov s-a format ca așezare umană încă din perioada Antichității, în apropiere fiind descoperit complexul dacic de la Cumidava. Prima atestare documentară a târgului medieval, sub denumirea „Rosnou”, apare într-un act emis de Regele Carol Robert de Anjou, în anul 1331. După invazia din 1241 a tătarilor, locuitorii din Valea Trandafirilor au început construirea unui sistem de apărare puternic.
  • Denumirea orașului are la bază cuvântul „rose”, care atât în latină, cât și în dialectul germanic al teutonilor (primii locuitori ai acestei așezări) însemna „trandafir” – simbolul aflat sub forma unui buchet cu trei fire pe stema cetății.
  • Cetatea țărănească prezintă un stil arhitectural simplu, în linii drepte, axat pe ideea de rezistență în fața asediilor. Înălțimea zidurilor este de 5 metri, iar grosimea acestora oscilează între 1 și 1,5 metri. Zidurile și cele opt bastioane au fost acoperite de la început cu țiglă, pentru a preveni eventualele incendii provocate de invadatori.
  • Cetatea medievală era compusă dintr-o curte exterioară, unde erau adăpostite animalele și o curte interioară, în incinta căreia se aflau casele locuitorilor. Pentru a asigura apa necesară în timp de asediu, la începutul secolului al XVII-lea a fost săpată în incinta burgului medieval o fântână adâncă de 146 de metri. Zidurile cetății sunt mărginite în trei din cele patru puncte cardinale cu pante abrupte, de peste 100 de metri. Partea estică, mai vulnerabilă din punctul de vedere al obstacolelor naturale, prezintă în acest sector cele mai puternice fortificații.
  • În curtea interioară au fost construite în trecut peste 25 de locuințe, o școală, o capelă parohială și o casă a preotului. În câteva dintre aceste spații, unele dintre ele abandonate, sunt amenajate în prezent magazine cu suvenire. Turiștilor le este prezentată istoria, prin intermediul unui mic muzeu de artă feudală, o expoziție de armuri, arme, mobilier de epocă sau porturi specifice perioadei medievale.
  • În contemporaneitate, cetatea Râșnovului a reprezentat decorul ideal pentru turnarea unor scene din filme celebre, precum „Dacii” (1967), „Columna” (1968) sau „Nemuritorii” (1974). Considerat stațiune începând cu anul 1929, Râșnovul s-a dezvoltat din punct de vedere agroturistic în ultimii 20 de ani, dezvăluind vizitatorilor atât obiectivele sale istorice, cât și o artă a gastronomiei locale de influență săsească și secuiască.
Publicitate

Iarna la Cetatea Prejmer

  • La începutul secolului ai XIII-lea Cavalerii Teutoni primeau drepturi asupra utilizării teritoriului pe care se află în prezent comuna Prejmer, unde aveau să ridice, în stil gotic burgund, prima biserică din Tartlau (denumirea săsească a localității). Printr-un document emis în anul 1240, Regele Bela al IV-lea al Ungariei ceda biserica din Prejmer Mănăstirii Citeaux din Burgundia (Franța), pentru folosul obștesc al Ordinului cistercian.
  • Fiindcă zona se confrunta adesea cu invazia turcă prin pasul Buzău, Regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unei incinte formate din ziduri groase, de 3-4 metri și înalte de 12 metri, cu șanț lat de apă, porți din fier și poduri mobile. În ziduri au fost prevăzute, pe patru nivele, 272 de încăperi. Astfel, fiecare familie din localitate deținea o cameră în cetate. Impunătoarea biserică-cetate nu a fost niciodată cucerită.
  • Între anii 1960 – 1970 au avut loc ample lucrări de restaurare, care au redat complexului forma și farmecul inițial. Deși, s-a intervenit adeseori de-a lungul istoriei asupra arhitecturii sale, biserica fortificată din Prejmer a rămas cea mai bine păstrată și cea mai impunătoare biserică-cetate medievală din Estul Europei, fiind înscrisă în anul 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
  • Biserica, situată în centrul complexului, se remarcă prin planul în cruce greacă, unic în Transilvania, similar unor biserici din nordul Germaniei. Bolțile ogivale și ferestrele polilobate sunt caracteristice stilului gotic burgund. Altarul poliptic, ce datează de la mijlocul secolului al XV-lea, este cel mai vechi altar din Transilvania.

Cetatea Făgăraș

  • Cetatea Făgăraș, cel mai mare complex feudal aflat la poalele Carpaților Meridionali, a îndeplinit de-a lungul a peste cinci secole de existență mai multe scopuri, precum acela de fortăreață militară, de reședință princiară, garnizoană, închisoare și muzeu al regiunii în contemporaneitate.
  • Țara Făgărașului, un înfloritor și bogat domeniu medieval al Transilvaniei, avea în administrare la începutul secolului al XVII-lea peste 50 de sate. Loc de Dietă, cetatea a cunoscut etape distincte de dezvoltare. Ultimele lucrări de restaurare au fost realizate în perioada 1965 – 1977, căutând să redea castelului aspectul de secol XVII.
  • Acest ansamblu medieval, foarte bine conservat de-a lungul veacurilor, este înconjurat de un zid de apărare simplu și masiv, puternic marcat de patina vremii, ce adăpostește un castel de secol XVII, cu bastioane rectilinii, în stil italian și săli interioare de factură renascentistă.
  • Muzeul Țării Făgărașului a fost înființat în anul 1923, pe baza colecției etnografice a profesorului Valeriu Literat, unul dintre reprezentanții vieții culturale făgărășene în perioada interbelică. De profil mixt – artă, etnografie, istorie – muzeul cuprinde în patrimoniul său peste 17.000 de piese, grupate în 20 de colecții arheologice, numismatice, de carte românească, artă decorativă, ceramică populară, țesături și arme.

Prima ninsoare la Mănăstirea Neamț

  • La jumătatea distanței dintre orașele Piatra Neamț și Fălticeni, în Parcul Natural Vânători Neamț se află Mănăstirea Neamț, cel mai mare și cel mai vechi așezământ monahal din Moldova. Atestat încă din secolul al XII-lea, complexul este ridicat în jurul unei biserici ctitorite de Ștefan cel Mare în 1497.
  • Intrarea în incinta mănăstirii are loc printr-un gang pic­tat în frescă, aflat sub turnul clopotniță, des­chis printr-o poartă din lemn masiv da­tând din secolul al XVIII-lea. Clopotnița mănăstirii a fost construită în trei etape distincte, între anii 1407 și 1821.
  • La etajul de sud-vest al incintei se află biblioteca mă­năstirii, ce deține peste 18.000 de volume și manuscrise, aceasta fiind totodată cea mai mare și cea mai veche bibliotecă mănăstirească din România, având în trecut o contribuție importantă la dezvoltarea culturii și artei medievale românești. Cele mai vechi manuscrise datează din secolele XIV și XV.
  • Latura de nord a complexului se unește cu latura de est printr-un turn octogonal, specific fortificațiilor medievale. Întregul com­plex a fost restaurat în anul 1997, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ctitorire. Baptisteriul, aflat vizavi de intrarea în mănăstire, susține un impresionant acoperiș, înalt de 30 de metri.

Început de iarnă la Curtea de Argeș

  • Localitatea Curtea de Argeș este străbătută de Drumul Național 7C, care traversează Munții Făgăraș, unind orașele Pitești și Sibiu. Situată la o altitudine de 450 metri, urbea înconjurată de dealurile Muscelele Argeșului măsoară o suprafață de mai puțin de 100 kmp, însă păstrează unele dintre cele mai importante edificii medievale din Țara Românească.
  • Aici s-au născut domnitorii Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă și Mircea cel Bătrân, localitatea fiind totodată cea dintâi capitală a Țării Românești. Neagoe Basarab a unit pentru prima oară toate cnezatele și voievodatele dintre Carpați și Dunăre, învingând armata Regelui Carol Robert al Ungariei la Posada, în anul 1330. Sub domnia lui Mircea cel Bătrân, Curtea de Argeș a devenit principalul centru politic, economic și cultural al Țării Românești.
  • Curtea de Argeș a căpătat statut de ”oraș regal” în 1886, atunci când Regele Carol I a desemnat Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeș drept necropolă domnească. Ca urmare a acestei decizii, a construit calea ferată care leagă Curtea de Argeș de Pitești și București, dând în folosință impresionanta gară a orașului, care a fost ridicată după un proiect al arhitectului Elie Radu.
  • Pe teritoriul municipiului Curtea de Argeș se află șaisprezece monumente istorice de interes național, printre cele mai importante numărându-se Mănăstirea Argeșului, Biserica Domnească, Biserica Drujești, Gara Curtea de Argeș, ruinele Bisericii Sân Nicoară, Muzeul Municipal sau Biserica Olari.

Iarna în Cetatea Rupea

  • Cetatea Rupea se află în localitatea cu același nume, la 60 km distanță de Brașov, pe Drumul European 60, spre Târgu Mureș.
  • I se mai spune și Cetatea Cohalmului, afirmându-se că acest nume provine de la materialul din care este format dealul (bazalt), o rocă vulcanică întrebuințată, în general, la construcții și pavaje.
  • Rupea deține una dintre cele mai vechi atestări documentare a unei cetăți românești, 1324, an în care sașii prigoniți de Regele Carol Robert al Ungariei, s-au refugiat în fortăreață.
  • În antichitate localitatea se numea Ramidava, fiind amintită de renumitul astronom și fizician Ptolemeu.
  • În 1716 localnicii s-au refugiat aici în timpul epidemiei de ciumă, șapte decenii mai târziu cetatea fiind abandonată.
  • În anul 2010 a început, cu fonduri nerambursabile, reabilitarea întregului ansamblu abandonat în acel moment, printr-un proiect intitulat ”Scaunul Rupea”, având ca scop promovarea potențialului turistic al zonei, din 2013 fiind deschis publicului.