Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus

  • La Mănăstirea Brâncoveanu, amplasată pe teritoriul comunelor Sâmbăta de Sus și Drăguș din județul Brașov, se poate ajunge urmând E68, Brașov–Sibiu, șoseaua cotind, în dreptul localității Sâmbăta de Jos, spre baza versantului nordic al Munților Făgăraș.
  • Primele dovezi concrete ale existenței unui lăcaș religios în regiune datează de la începutul secolului al XVII-lea. În anul 1654 satul și moșia Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea boierului Preda, bunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acesta a ridicat, într-un bucolic cadru natural, o bisericuță din lemn, pentru găzduirea călugărilor sihaștri din zonă.
  • În anul 1785, profitând de faptul că după 1772, moşia Sâmbăta de Sus ieşise temporar din stăpânirea familiei Brâncoveanu (până în 1802) din pricina neachitării unei datorii, care a dus la amanetarea moşiei, curtea de la Viena, la cererea administraţiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea Brâncovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica adusă în stare de ruină.
  • După dărâmarea mănăstirii, palatul brâncovenesc din Sâmbăta de Sus, aflat la 10 km depărtare de mănăstire, a fost locuit pentru o perioadă de urmaşi ai familiei Brâncoveanu. Aceştia au stăpânit domeniul până la reforma agrară din 1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreună cu ruinele şi toată incinta mănăstirească de la Sâmbăta de Sus.
  • Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926. Lucrările s-au făcut sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice, fiind conduse de arhitecţii Georges Cristinel, Petre Dumitrescu şi Friedrich Buertnes, care au căutat să redea forma iniţială a monumentului. În interiorul bisericii s-a păstrat pictura veche. Arhitectura bisericii mănăstirii se încadrează în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Ţara Românească.
  • În anul 2003 a fost inaugurată pe domeniul mănăstiresc Academia Sâmbăta, o clădire cu 70 de camere, adăpostind un amfiteatru, cu o capacitate de 150 de locuri, ce poate găzdui conferințe pe teme religioase, culturale, științifice sau artistice. La rândul său, muzeul din incinta mănăstirii deține o bogată colecție de carte veche, icoane, manuscrise, numismatică și obiecte de artă populară.
Publicitate

Palatul Culturii Iași

  • Clădire simbol, nu doar pentru orașul Iași, cât pentru întreaga țară, Palatul Culturii este înscris în Lista monumentelor istorice, fiind în prezent sediul Complexului Muzeal Național Moldova, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii ”Ștefan Procopiu”.
  • Impresionantul edificiu a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție, devenind gazdă a instituțiilor culturale din oraș începând cu anul 1955. Stilul neogotic al Palatului Culturii, cu numeroasele sale detalii ornamentale, atrage privirile turiștilor ajunși în centrul orașului, printre elementele de interes numărându-se ”Sala gotică”, ”Sala voievozilor” sau ”Sala Henri Coandă”.
  • Palatul, construit între anii 1906 – 1925, după planurile aritectului I.D.Berindey, a fost complet renovat în ultimii ani și numără 298 de încăperi, fiind desfășurat pe o suprafață de peste 34.000 mp. În turnul central, cu înălțimea de 55 de metri, se află și un ceas cu trei cadrane, având diametrul de 3,25 metri, fiind decorat cu vitralii reprezentând cele 12 zodii.
  • Edificiul se deschide printr-un hol generos, conceput în stil neogotic, spaţiu care se finalizează cu o boltă în ogivă, decorată cu vitralii. Scările monumentale, simetrice, sunt construite din marmură de Carrara, iar parapetul este realizat din baluştri în acoladă, decoraţi cu acvile cu scut, ce simbolizează deschiderea de noi drumuri. 
  • Muzeul de Istorie a Moldovei continuă activitatea Muzeului de Antichități, înfiinţat în 1916, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Patrimoniul muzeului numără peste 50.000 de piese, aflându-se în continuă creștere, în special ca urmare a cercetărilor arheologice, dar și a unor descoperiri întâmplătoare, donații și achiziții. Acest patrimoniu este divizat în trei mari colecții: „Arheologie”, „Istorie” și „Numismatică – Medalistică”. 
  • Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. În prezent, acesta prezintă două expoziții temporare principale: „Sărbatoarea în sat. Spiritualitate și artă” și „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism”.
  • De-a lungul timpului, patrimoniul primului Muzeu de Artă din România, inaugurat la Iaşi în anul 1860, s-a îmbogăţit continuu cu noi şi valoroase opere de artă româneşti şi străine, provenite atât din donaţii, cât şi din achiziţii. În prezent, Muzeul de Artă din Iași tezaurizează aproximativ 10.000 de opere de artă, pictură, grafică și sculptură.
  • Constituit în mare parte din donaţii şi achiziţii, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” şi-a dezvoltat şi diversificat patrimoniul, adăpostind astăzi peste 11.000 de obiecte, deosebit de importante pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, dintre care se remarcă piese de referinţă privind evoluţia înregistrării şi redării sunetului, istoria tehnicii fotografice şi cinematografice, evoluţia comunicaţiilor, dezvoltarea mijloacelor tehnicii de calcul, dar şi obiecte cu valoare memorială (documente, cărţi de specialitate, fotografii, diplome, aparatură de laborator şi obiecte personale).