Etichetă: negru

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Mănăstirea Dintr-un Lemn se află în satul Frâncești, la mai puțin de 30 km de Râmnicu Vâlcea și la 200 km distanță de București. Cea mai veche mărturie despre acest lăcaș de cult a fost consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările Românești între anii 1653-1658.
  • Acesta afirmă că un călugăr ar fi găsit o icoană a Fecioarei Maria în scorbura unui stejar secular. În acel moment, călugărul ar fi auzit o voce, care l-a îndemnat să zidească un lăcaș de cult.  Icoana se păstrează și  în prezent în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei tradiții, așezarea monahală poartă denumirea Dintr-un Lemn.
  • Construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilitățile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 metri, o lățime de 5.50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Are un pridvor deschis, fără turlă.
  • În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mănăstirii, situată la intrarea în incinta principală și în Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei, acest ansamblu monahal devine, în mod simbolic, altar pentru aviatori si marinari.
Publicitate

Rimetea

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • La 50 km distanță de orașul Alba Iulia se află una dintre cele mai frumoase localități românești, exemplu de dezvoltare pentru multe localități cu potențial turistic din țară.
  • Localitatea Rimetea s-a numit până în primele decenii ale secolului XX Trascău, purtând numele formidabilei formațiuni muntoase la poalele căreia se află. Un impresionant perete de stâncă, cunoscut și sub denumirea Piatra Secuiului, înfrumusețează aspectul așezării, ce numără aproape un mileniu de locuire neîntreruptă.
  • Zona, populată încă din perioada romană, este menționată documentar pentru prima oară în anul 1257, fiind renumită pentru exploatarea și prelucrarea fierului, autoritățile ridicând-o la rang de oraș timp de trei, patru secole în perioada medievală.
  • În secolul XXI, în mai puțin de două decenii, localitatea a trecut, din punct de vedere economic, de la un model bazat preponderent pe agricultură la o economie profitabilă, în care serviciile turistice au în prezent o pondere importantă.
  • Cu ajutorul unor ONG-uri implicate în dezvoltarea zonei, localnicii au reușit să restaureze peste 100 de clădiri de secol XVII-XIX, astfel că în anul 1999 comuna este distinsă cu premiul ”Europa Nostra” al Comisiei Europene, pentru conservarea patrimoniului cultural și material. Un an mai târziu, Oficiul Național al Monumentelor Istorice desemnează localitatea Rimetea zonă arhitecturală și urbană protejată.

Castelul Iulia Hașdeu

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Iulia Hașdeu, fiica scriitorului și istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu, a trăit doar 18 ani, fiind una dintre numeroasele victime ale tuberculozei la începutul secolului al XIX-lea. Despre ea se spunea că, la vârsta de doi ani știa să citească, la opt ani vorbea curent trei limbi străine, la 16 ani având să se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Sorbona, pe parcursul scurtei sale vieți scriind poezii, proză și teatru în limba franceză.
  • Între anii 1894 și 1896, la șase ani de la moartea fiicei sale, B.P.Hașdeu a ridicat, pe un teren achiziționat în localitatea Câmpina, Castelul Iulia Hașdeu, după planuri desenate de el însuși, inspirate, după cum afirma, chiar de spiritul copilei. B.P.Hașdeu a trăit aici zece ani, între anii 1897 și 1907.
  • La interior, monumentul este decorat cu frescă si stuco-marmură, în diferite culori. În turnul din partea stângă al edificiului se află salonul de primire și sufrageria, ambele săli având ca decorații coloane cu capiteluri. În sufragerie, se află portretele de familie, pictate pe zid, încercuite de coroane cu lauri. În turnul din partea dreaptă se găsesc : biroul savantului, camera de zi și camera pentru ședințele de spiritism. Camera pentru ședințele de spiritism era întunecoasă și pe pereți erau pictate simboluri : un cap de înger, un triunghi, un fluture, după cum apar într-o fotografie a picturii murale originale.
  • Castelul Iulia Hașdeu a fost introdus în circuitul cultural și turistic în luna februarie 1995. Până în prezent, zeci de mii de turiști l-au vizitat, dornici să cunoască fascinanta istorie a edificiului simbolic creat de „cel mai învățat român din secolul al XIX-lea”, așa cum îl caracteriza Mircea Eliade pe Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Barajul și Lacul Vidraru

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Situat între Munții Ghițu și Frunții, Barajul Vidraru și lacul cu același nume se află la mai puțin de 200 km distanță de București, pe Drumul Național 7C, mai cunoscut turiștilor sub denumirea Transfăgărășan.
  • La momentul inaugurării, în anul 1965, Barajul Vidraru era, ca mărime, al cincilea din Europa și al nouălea din lume, fiind format din 930.000 metri cubi de beton, cu o înălțime de 167 metri și o lungime a coronamentului de 307 metri. Este și în prezent cel mai înalt baraj în arc cu dublă curbură din România.
  • În apropierea barajului, la 7 km distanță, se află situată pe un vârf de munte Cetatea Poenari, reședință a domnitorului Vlad Țepeș, unde se poate ajunge parcurgând un drum cu peste 1.000 de trepte.
  • Lacul Vidraru, creat odată cu construirea barajului, are o suprafață de 880 hectare și o lungime de 12 km, cu o adâncime maximă de 155 metri în apropierea barajului. Pe suprafața lacului turiștii se pot plimba cu vaporașul, cu hidrobicicletele sau pot închiria bărci cu vâsle. Lacul Vidraru este al doilea lac artificial din țară, ca debit de acumulare, după Izvorul Muntelui (Bicaz).

Dealul cu Melci și Cascada Pișoaia

Publicat de Etichetat , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • În comuna Vidra, din Munții Apuseni, se află două arii naturale protejate, la mică distanță una de cealaltă, Dealul cu Melci și Cascada Pișoaia.
  • Un deal cu melci pietrificați, de forme și mărimi variate, dovedește că această zonă a fost, la un moment dat, acoperită de ape. Există teoretic probabilitatea ca apele Mării Tethys să fi scăldat în cretacicul superior (în urmă cu 65-70 milioane de ani), aceste ținuturi. Zona protejată se întinde pe o suprafață de 0,6 hectare.
  • În depozitele sedimentare ale unicatului geologic sunt încrustate 35 de specii de moluște.
  • Având o cădere de apă de peste 18 metri înălțime și o deschidere de 25 de metri, Cascada Pișoaia mai este cunoscută și sub denumirea de Cascada de la Vidra. Imaginea spectaculoasă a cascadei este creată și de formațiunile calcaroase, depuse de-a lungul timpului pe pragul stâncos. Zona protejată are o suprafață de 2,5 hectare.

Prin defileu, pe Valea Cernei

Publicat de Etichetat , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Constituit în anul 1932 ca rezervație floristică și peisagistică, Muntele Domogled a fost înglobat, începând cu anul 1990, alături de un întreg bazin hidrografic, în structura Parcului Național Domogled – Valea Cernei.
  • Suprafața parcului măsoară peste 60.000 de hectare și cuprinde 11 rezervații naturale, care se întind de-a lungul a trei județe (Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj).
  • 887 de peșteri au fost raportate pe suprafața întregului parc, 9 dintre acestea având o desfășurare de peste 500 de metri, iar în cinci peșteri din apropierea orașului Băile Herculane fiind întâlnite fenomene carstice combinate cu manifestări geotermale. În Peștera lui Adam, care nu este deschisă publicului, s-au format, ca urmare a prezenței coloniilor de lilieci și a faunei dezvoltate în guano, condiții de oază tropicală.
  • Singura specie de scorpion semnalată în România, Euscorpius carpathicus, poate fi întâlnită pe aleile umbroase de pădure, printre stânci, activă preponderent noaptea, înțepătura sa fiind inofensivă pentru om.
  • În zona defileului se pot practica sporturi intense și producătoare de adrenalină, precum cățărare, canyoning sau rafting.

Iarna în Cetatea Rupea

Publicat de Etichetat , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Cetatea Rupea se află în localitatea cu același nume, la 60 km distanță de Brașov, pe Drumul European 60, spre Târgu Mureș.
  • I se mai spune și Cetatea Cohalmului, afirmându-se că acest nume provine de la materialul din care este format dealul (bazalt), o rocă vulcanică întrebuințată, în general, la construcții și pavaje.
  • Rupea deține una dintre cele mai vechi atestări documentare a unei cetăți românești, 1324, an în care sașii prigoniți de Regele Carol Robert al Ungariei, s-au refugiat în fortăreață.
  • În antichitate localitatea se numea Ramidava, fiind amintită de renumitul astronom și fizician Ptolemeu.
  • În 1716 localnicii s-au refugiat aici în timpul epidemiei de ciumă, șapte decenii mai târziu cetatea fiind abandonată.
  • În anul 2010 a început, cu fonduri nerambursabile, reabilitarea întregului ansamblu abandonat în acel moment, printr-un proiect intitulat ”Scaunul Rupea”, având ca scop promovarea potențialului turistic al zonei, din 2013 fiind deschis publicului.