Mănăstirea Moldovița

  • Vatra Moldoviței, un mirific sat bucovinean răsfirat printre obcine împădurite, pare să își păstreze ritmul insensibil la scurgerea a peste șase secole de atestare documentară. Suspendată într-un spațiu neatins de evoluția risipitoare a umanității, regiunea conservă istoria, tradițiile și natura într-un stil propriu și inconfundabil.
  • Domnitorul Petru Rareș avea să ridice în anul 1532, pe aceste meleaguri, una dintre cele mai frumoase mănăstiri pictate ale Moldovei. Biserica, purtând hramul „Bunei Vestiri” continua tradiția fostului lăcaș de cult ridicat cu un secol în urmă, sub domnia lui Alexandru cel Bun și distrus ca urmare a unor puternice mișcări tectonice.
  • Muzeul monastic al Moldoviței deține în prezent tipărituri și ansambluri originale de mobilier sculptat, precum jilțul domnitorului Petru Rareș sau broderii datând din secolul al XV-lea. Stilul pictural, atât interior cât și exterior, pare să dezvolte un complex caracter educativ, oferind privitorilor, pe lângă tradiționalele scene religioase și anumite cadre de factură istorică sau culturală (chipuri de filosofi sau scene de război).
  • Înălțat pe coama unui deal, întregul complex monahal a funcționat timp îndelungat, atât ca important centru cultural, cât mai ales ca punct strategic militar, mănăstirea fiind înconjurată de ziduri groase din piatră, înalte de șase metri. Cu ziduri de apărare și având proporții sporite comparativ cu alte construcții similare ale vremii (pridvor cu coloane, cameră a mormintelor), Mănăstirea Moldovița și-a putut conserva adecvat pictura exterioară, impresionând prin grandoare și stil arhitectural.
  • Toate aceste calități i-au adus în anul 1975 distincția „Mărul de Aur” acordată de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, ca recunoaștere a unei destinații de elită. Începând cu anul 1993, Mănăstirea Moldovița a fost inclusă, împreună cu alte câteva lăcașuri de cult bucovinene, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
  • Dezvoltând numeroase puncte de interes, riguros ancorate în tradiție, sub forma unor obiecte de artizanat, a folclorului sau a specialităților gastronomice, Vatra Moldoviței oferă chiar și celor mai pretențioși turiști un cadru natural adecvat relaxării și petrecerii unor clipe de neuitat.
Publicitate

Mănăstirea Voroneț

  • Situată la doar 4 km distanță de orașul Gura Humorului, Mănăstirea Voroneț se numără printre cele mai valoroase ctitorii ale domnitorului Ștefan cel Mare, fiind construită în anul 1488, în mai puțin de patru luni, un timp record pentru acele vremuri.
  • Unul dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care își păstrează într-o mare măsură forma inițială, în plan trilobat, având turla cu boltă deasupra naosului, biserica Mănăstirii Voroneț a fost inclusă, în anul 1993, împreună cu alte șapte biserici cu pictură exterioară din regiune, pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO, în grupul – Bisericile pictate din nordul Moldovei.
  • Biserica este construită din zid de piatră, gros de peste un metru, în formă de cruce, cu interiorul împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat natural de o fereastră mare la răsărit şi câte o fereastră mică, pe laterale. Catapeteasma bisericii este lucrată din lemn de tisă aurit, uşile împărăteşti fiind o adevărată capodoperă de sculptură în lemn. Naosul, având absidele puţin pronunţate în adâncime, este delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime, care lasă o deschidere de mărimea unei uși. Deasupra naosului se află o turlă mare, circulară, luminată de patru ferestre. Pronaosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte.
  • În anul 1490, la Voroneț s-a fondat o scriptorie, în care erau copiate cărțile necesare oficierii slujbei religioase. Istoria consemnează că, în incinta mănăstirii a fost înființată, ca și în alte lăcașuri de cult importante în acele vremuri, o școală unde erau aduși pentru instruire copii de boieri și de preoți, care învățau să devină preoți, copiști de cărți, dieci pentru cancelariile ținuturilor și orașelor, dascăli pentru biserici și școli. Aici au fost create în secolul al XVI-lea Codicele Voroneţean şi Psaltirea Voroneţeană.
  • Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, din timpul lui Ștefan cel Mare, din perioada anului 1496. Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, în compoziția larg desfășurată a diferitelor scene. Culoarea predominantă a frescelor este inconfundabilul „albastru de Voroneț”, considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Fațada de vest este pictată în totalitate cu impresionanta scenă a Judecății de Apoi. Pe coloane sunt pictate inclusiv genii ale antichității, precum celebrii filozofi Platon și Aristotel.