Valea Teleajenului – Mănăstirile Suzana și Cheia

  • La fel de frumoasă precum Valea Prahovei, Valea Teleajenului din același județ atrage turiști care apreciază mai mult liniștea și relaxarea. Comuna Măneciu se află la 120 km distanță de București, într-o zonă intramontană, cu presiune atmosferică redusă și aer curat, bogat în raze ultraviolete. Dintre cele opt sate ale sale se remarcă stațiunea Cheia, o localitate dezvoltată fără aport industrial, la 50 de km depărtare de orice sursă de poluare. Plasată într-o zonă pitorească, cu bogate păduri de foioase și conifere, stațiunea este apreciată ca loc de odihnă și tratament balneoclimateric cu caracter permanent.
  • Mănăstirea de maici Suzana se află la 8 km distanță de stațiunea Cheia, pe drumul ce duce spre Măneciu. Numele îi provine de la cea dintâi stareță a așezământului (Suzana Albuleț), care, în anul 1740, a ridicat aici o biserică din bârne. Între anii 1875-1882, în timpul stareței Natalia Perlea, s-a construit actuala biserică a mănăstirii, din piatră de râu, în stil neoclasic, cu două turle pe pronaos și o turlă pe naos. Pictura este originală, datând din 1882, realizată de pictorul Petre Nicolau, restaurată de pictorul Gheorghe Vânătorul în anul 1976. Catapetasma este sculptată în lemn de cireș, împodobită cu icoane pictate în ulei, pe lemn. Lăcașul, poziționat într-o zonă pitorească, permanent verde, surprinde plăcut prin simetrie și simplitate.
  • În partea de sud-est a stațiunii Cheia, aproape de pasul Bratocea, frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 897 m, la poalele Munţilor Ciucaş (Carpaţii Orientali), se află, menționată încă din anul 1770, o așezare monahală purtând numele localității. Inițial, aici au fost construite de către călugări schituri din lemn, având diferite hramuri, lăcașuri care au ars de-a lungul istoriei. În anul 1835 a fost zidită o biserică frumoasă, ce poate fi admirată și în prezent de către turiștii care ajung pe aceste meleaguri.
  • Ansamblul de la Cheia cuprinde o incintă în formă de patrulater, ocupată, pe laturile de sud, est şi nord de trei corpuri de chilii, zidite în anul 1844.  Restaurarea şi modernizarea ansamblului au început în anul 1962 şi s-au încheiat în 1965, când a fost inaugurată și o casă de odihnă în incinta complexului. Lucrările de reconstrucţie şi de întreţinere au continuat – după cutremurul din 1977, biserica mare a fost consolidată, iar acoperişul corpului principal şi şi cel al paraclisului au fost vopsite.
Publicitate

Slănic Moldova

  • Situată în județul Bacău, stațiunea Slănic Moldova se desfășoară de-a lungul bazinului râului Slănic (afluent al râului Trotuș), la poalele muntelui Nemira, la o altitudine de aproximativ 500 de metri, beneficiind de un climat relaxant și tonifiant, cu un aer bogat în aerosoli, rășini și ioni negativi de oxigen, ce oferă un sezon turistic permanent, indiferent de anotimp.
  • Stațiunea a început să se dezvolte în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1800 fiind descoperite primele două izvoare minerale. Cea mai veche populație din zonă este reprezentată de ceangăi, un grup etnografic de origine maghiară și de confesiune romano-catolică, stabilit în acestă regiune încă din Evul Mediu.
  • Procesul de dezvoltare a stațiunii a început odată cu donarea terenurilor Epitropiei Sf.Spiridon din Iași, de către Grigore Alexandru Ghica (domnitor al Moldovei), fiind construite primele hoteluri, fiind regularizat cursul râului Slănic (prin îndiguire și construire de podețe), fiind construit cazinoul și diferite instalații pentru băi. Arhitectura veche a hotelurilor și vilelor se compune din balcoane, cerdacuri și dantelării din lemn.
  • George Enescu a susținut în această stațiune, la vârsta de 8 ani, primul său concert la vioară. Totodată, stațiunea a fost locul de tratament balnear favorit pentru personalități importante, precum Ion Creangă sau Alexandru Vlahuță.
  • Stațiunea este renumită pentru izvoarele sale cu ape carbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligominerale.
  • Botezată „Perla Moldovei”, Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive, boli hepatobiliare, boli metabolice și nutriționale, afecțiuni ale rinichilor și urinare.

Mănăstirea Sinaia

  • Mănăstirea Sinaia a fost fondată de spătarul Mihai Cantacuzino (1640 – 1716), care, după un pelerinaj în Ierusalim și vizitarea Mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai (locul în care Moise a primit tabletele cu cele 10 porunci), s-a hotărât ca la întoarcerea în Țara Românească să construiască o mănăstire care să poarte numele acestui munte. Dintre ctitoriile lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și Spitalul Colțea și Biserica Fundenii Doamnei din București.
  • Vechea biserică respectă modelul arhitectural brâncovenesc, un stil de influență barocă, având coloane sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale. Pridvorul, specific acestui stil, este întotdeauna adăugat formatului clasic al lăcașurilor creștin-ortodoxe din România – pronaos, naos și altar.
  • Aceasta a fost prima construcție din regiune, în jurul ei dezvoltându-se ulterior, în secolul XIX, orașul Sinaia. La început, mănăstirea adăpostea 12 călugări, dar numărul acestora a crescut în timp, fiind necesară construcția unei biserici mai mari și a unor chilii suplimentare. Noua construcție a fost realizată între anii 1842 – 1846, suferind apoi multiple deteriorări și fiind reconstruită la inițiativa Regelui Carol I.