Etichetă: turism

Mănăstirea Moldovița

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Vatra Moldoviței, un mirific sat bucovinean răsfirat printre obcine împădurite, pare să își păstreze ritmul insensibil la scurgerea a peste șase secole de atestare documentară. Suspendată într-un spațiu neatins de evoluția risipitoare a umanității, regiunea conservă istoria, tradițiile și natura într-un stil propriu și inconfundabil.
  • Domnitorul Petru Rareș avea să ridice în anul 1532, pe aceste meleaguri, una dintre cele mai frumoase mănăstiri pictate ale Moldovei. Biserica, purtând hramul „Bunei Vestiri” continua tradiția fostului lăcaș de cult ridicat cu un secol în urmă, sub domnia lui Alexandru cel Bun și distrus ca urmare a unor puternice mișcări tectonice.
  • Muzeul monastic al Moldoviței deține în prezent tipărituri și ansambluri originale de mobilier sculptat, precum jilțul domnitorului Petru Rareș sau broderii datând din secolul al XV-lea. Stilul pictural, atât interior cât și exterior, pare să dezvolte un complex caracter educativ, oferind privitorilor, pe lângă tradiționalele scene religioase și anumite cadre de factură istorică sau culturală (chipuri de filosofi sau scene de război).
  • Înălțat pe coama unui deal, întregul complex monahal a funcționat timp îndelungat, atât ca important centru cultural, cât mai ales ca punct strategic militar, mănăstirea fiind înconjurată de ziduri groase din piatră, înalte de șase metri. Cu ziduri de apărare și având proporții sporite comparativ cu alte construcții similare ale vremii (pridvor cu coloane, cameră a mormintelor), Mănăstirea Moldovița și-a putut conserva adecvat pictura exterioară, impresionând prin grandoare și stil arhitectural.
  • Toate aceste calități i-au adus în anul 1975 distincția „Mărul de Aur” acordată de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, ca recunoaștere a unei destinații de elită. Începând cu anul 1993, Mănăstirea Moldovița a fost inclusă, împreună cu alte câteva lăcașuri de cult bucovinene, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
  • Dezvoltând numeroase puncte de interes, riguros ancorate în tradiție, sub forma unor obiecte de artizanat, a folclorului sau a specialităților gastronomice, Vatra Moldoviței oferă chiar și celor mai pretențioși turiști un cadru natural adecvat relaxării și petrecerii unor clipe de neuitat.
Publicitate

Rimetea

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • La 50 km distanță de orașul Alba Iulia se află una dintre cele mai frumoase localități românești, exemplu de dezvoltare pentru multe localități cu potențial turistic din țară.
  • Localitatea Rimetea s-a numit până în primele decenii ale secolului XX Trascău, purtând numele formidabilei formațiuni muntoase la poalele căreia se află. Un impresionant perete de stâncă, cunoscut și sub denumirea Piatra Secuiului, înfrumusețează aspectul așezării, ce numără aproape un mileniu de locuire neîntreruptă.
  • Zona, populată încă din perioada romană, este menționată documentar pentru prima oară în anul 1257, fiind renumită pentru exploatarea și prelucrarea fierului, autoritățile ridicând-o la rang de oraș timp de trei, patru secole în perioada medievală.
  • În secolul XXI, în mai puțin de două decenii, localitatea a trecut, din punct de vedere economic, de la un model bazat preponderent pe agricultură la o economie profitabilă, în care serviciile turistice au în prezent o pondere importantă.
  • Cu ajutorul unor ONG-uri implicate în dezvoltarea zonei, localnicii au reușit să restaureze peste 100 de clădiri de secol XVII-XIX, astfel că în anul 1999 comuna este distinsă cu premiul ”Europa Nostra” al Comisiei Europene, pentru conservarea patrimoniului cultural și material. Un an mai târziu, Oficiul Național al Monumentelor Istorice desemnează localitatea Rimetea zonă arhitecturală și urbană protejată.

Castelul Iulia Hașdeu

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Iulia Hașdeu, fiica scriitorului și istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu, a trăit doar 18 ani, fiind una dintre numeroasele victime ale tuberculozei la începutul secolului al XIX-lea. Despre ea se spunea că, la vârsta de doi ani știa să citească, la opt ani vorbea curent trei limbi străine, la 16 ani având să se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Sorbona, pe parcursul scurtei sale vieți scriind poezii, proză și teatru în limba franceză.
  • Între anii 1894 și 1896, la șase ani de la moartea fiicei sale, B.P.Hașdeu a ridicat, pe un teren achiziționat în localitatea Câmpina, Castelul Iulia Hașdeu, după planuri desenate de el însuși, inspirate, după cum afirma, chiar de spiritul copilei. B.P.Hașdeu a trăit aici zece ani, între anii 1897 și 1907.
  • La interior, monumentul este decorat cu frescă si stuco-marmură, în diferite culori. În turnul din partea stângă al edificiului se află salonul de primire și sufrageria, ambele săli având ca decorații coloane cu capiteluri. În sufragerie, se află portretele de familie, pictate pe zid, încercuite de coroane cu lauri. În turnul din partea dreaptă se găsesc : biroul savantului, camera de zi și camera pentru ședințele de spiritism. Camera pentru ședințele de spiritism era întunecoasă și pe pereți erau pictate simboluri : un cap de înger, un triunghi, un fluture, după cum apar într-o fotografie a picturii murale originale.
  • Castelul Iulia Hașdeu a fost introdus în circuitul cultural și turistic în luna februarie 1995. Până în prezent, zeci de mii de turiști l-au vizitat, dornici să cunoască fascinanta istorie a edificiului simbolic creat de „cel mai învățat român din secolul al XIX-lea”, așa cum îl caracteriza Mircea Eliade pe Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Prin defileu, pe Valea Cernei

Publicat de Etichetat , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Constituit în anul 1932 ca rezervație floristică și peisagistică, Muntele Domogled a fost înglobat, începând cu anul 1990, alături de un întreg bazin hidrografic, în structura Parcului Național Domogled – Valea Cernei.
  • Suprafața parcului măsoară peste 60.000 de hectare și cuprinde 11 rezervații naturale, care se întind de-a lungul a trei județe (Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj).
  • 887 de peșteri au fost raportate pe suprafața întregului parc, 9 dintre acestea având o desfășurare de peste 500 de metri, iar în cinci peșteri din apropierea orașului Băile Herculane fiind întâlnite fenomene carstice combinate cu manifestări geotermale. În Peștera lui Adam, care nu este deschisă publicului, s-au format, ca urmare a prezenței coloniilor de lilieci și a faunei dezvoltate în guano, condiții de oază tropicală.
  • Singura specie de scorpion semnalată în România, Euscorpius carpathicus, poate fi întâlnită pe aleile umbroase de pădure, printre stânci, activă preponderent noaptea, înțepătura sa fiind inofensivă pentru om.
  • În zona defileului se pot practica sporturi intense și producătoare de adrenalină, precum cățărare, canyoning sau rafting.