Etichetă: Valahia

Valea Teleajenului – Mănăstirile Suzana și Cheia

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • La fel de frumoasă precum Valea Prahovei, Valea Teleajenului din același județ atrage turiști care apreciază mai mult liniștea și relaxarea. Comuna Măneciu se află la 120 km distanță de București, într-o zonă intramontană, cu presiune atmosferică redusă și aer curat, bogat în raze ultraviolete. Dintre cele opt sate ale sale se remarcă stațiunea Cheia, o localitate dezvoltată fără aport industrial, la 50 de km depărtare de orice sursă de poluare. Plasată într-o zonă pitorească, cu bogate păduri de foioase și conifere, stațiunea este apreciată ca loc de odihnă și tratament balneoclimateric cu caracter permanent.
  • Mănăstirea de maici Suzana se află la 8 km distanță de stațiunea Cheia, pe drumul ce duce spre Măneciu. Numele îi provine de la cea dintâi stareță a așezământului (Suzana Albuleț), care, în anul 1740, a ridicat aici o biserică din bârne. Între anii 1875-1882, în timpul stareței Natalia Perlea, s-a construit actuala biserică a mănăstirii, din piatră de râu, în stil neoclasic, cu două turle pe pronaos și o turlă pe naos. Pictura este originală, datând din 1882, realizată de pictorul Petre Nicolau, restaurată de pictorul Gheorghe Vânătorul în anul 1976. Catapetasma este sculptată în lemn de cireș, împodobită cu icoane pictate în ulei, pe lemn. Lăcașul, poziționat într-o zonă pitorească, permanent verde, surprinde plăcut prin simetrie și simplitate.
  • În partea de sud-est a stațiunii Cheia, aproape de pasul Bratocea, frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania, pe Valea Teleajenului, la o altitudine de 897 m, la poalele Munţilor Ciucaş (Carpaţii Orientali), se află, menționată încă din anul 1770, o așezare monahală purtând numele localității. Inițial, aici au fost construite de către călugări schituri din lemn, având diferite hramuri, lăcașuri care au ars de-a lungul istoriei. În anul 1835 a fost zidită o biserică frumoasă, ce poate fi admirată și în prezent de către turiștii care ajung pe aceste meleaguri.
  • Ansamblul de la Cheia cuprinde o incintă în formă de patrulater, ocupată, pe laturile de sud, est şi nord de trei corpuri de chilii, zidite în anul 1844.  Restaurarea şi modernizarea ansamblului au început în anul 1962 şi s-au încheiat în 1965, când a fost inaugurată și o casă de odihnă în incinta complexului. Lucrările de reconstrucţie şi de întreţinere au continuat – după cutremurul din 1977, biserica mare a fost consolidată, iar acoperişul corpului principal şi şi cel al paraclisului au fost vopsite.
Publicitate

Chiliile săpate în stâncă ale Valahiei – Corbii de Piatră și Nămăești

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Satul Jgheaburi din comuna Corbi se află pe șoseaua Câmpulung Muscel – Domnești, într-o zonă presărată cu pomi fructiferi. Presupusă localitate natală a voievodului Iancu Corvin de Hunedoara, regiunea este păstrătoarea celei mai vechi biserici rupestre, conservate până în prezent pe teritoriul Valahiei.
  • Săpată în inima unui deal de gresie, bisericuța amintită documentar pentru întâia oară în timpul domniei lui Neagoe Basarab, este unică în țară ca modalitate a compartimentării. Formată din două altare, dedicate unui hram dublu, biserica Corbii de Piatră poartă amprenta caracteristică lumii bizantine a acelei perioade.
  • Inedit prin modalitatea amplasării, adăpostul modelat în gresie suferă în prezent, ca urmare a degradării cauzate de infiltrarea apei și de eroziunea dealului. Începând cu anul 2003 s-a reînnodat firul vieții monahale, întrerupt în urmă cu mai bine de 200 de ani. Totuși, din cauza umezelii permanente și a temperaturii scăzute din interior, au loc slujbe doar în perioadele calde de vară și de toamnă.
  • Primele documente istorice care fac referire la satul Nămăești și biserica purtând același nume datează din perioada anilor 1503-1547, prin câteva notații ce apar în hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare și Mircea Ciobanul.
  • La 765 de metri altitudine și 5 km nord-est de Câmpulung Muscel, biserica ce pare că ia naștere din coasta muntelui, adăpostește câteva picturi murale, reprezentând naiv anumite figuri de sfinți în pridvor, și un interior ne-pictat, acoperit cu icoane. În exteriorul bisericii, lângă peretele de stâncă, se află mormintele unor preoți care au slujit în secolele XIX și XX.
  • În apropierea mănăstirii se află și Casa memorială „George Topârceanu“, clădire donată în scop muzeal statului de către soția poetului, în anul 1966. În prezent, micul conac adăpostește exponate privind viața și activitatea poetului.
  • Distanța dintre cele două mănăstiri (Jgheaburi – Nămăești) este de 43 km, putând fi parcursă în mai puțin de o oră cu autoturismul. Între Câmpulung Muscel și Brașov există numeroase variante de cazare, la prețuri accesibile, de-a lungul culoarului Rucăr-Bran și în zona protejată a Parcului Național Piatra Craiului.

Mănăstirea Cozia

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Situat pe malul drept al râului Olt, la mică distanță de stațiunile balneoclimaterice Călimănești și Căciulata și la aproximativ 20 km distanță de orașul Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia s-a numit inițial Mănăstirea Nucet, primind mai târziu apelativul Cozia, după muntele din vecinătate.
  • Biserica principală, cu hramul ”Sfânta Treime”, prezintă o ornamentație bogată, fiind construită de meșteri din Moravia, între anii 1387 – 1391, după modelul bisericii sârbești din Krusevac. Ctitorul bisericii a fost domnitorul Mircea cel Bătrân.
  • Pictura a fost renovată în anul 1517, sub domnia lui Neagoe Basarab, când a fost realizată și fântâna care îi poartă numele. Șerban Cantacuzino i-a adăugat, între anii 1706 – 1707 pridvor, chilii și cerdacuri.
  • Bolnița (spitalul mănăstirii), situată pe cealaltă parte a șoselei, a fost ridicată între anii 1542 – 1543 de către Petre Voievod, numit și Radu Paisie. Într-unul din corpurile clădirii a fost amenajat un muzeu, în care sunt expuse monede, tipărituri vechi, obiecte și podoabe de cult.
  • Începând cu anul 1415, la Cozia a funcționat până în secolul al XVIII-lea o școală mănăstirească. Din secolul al XVI-lea Cozia a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din Valahia. Mănăstirea Cozia este cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, fiind o bogată sursă de documentare pentru studiul culturii, artei și arhitecturii medievale din Țara Românească.

Mănăstirea Tismana

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Cea mai veche așezare monahală din Țara Românească, aflată la aproape 40 km distanță de orașul Târgu Jiu, Mănăstirea Tismana a fost ridicată la mijlocul secolului al XIV-lea, pe un vârf de stâncă al muntelui Stârmina, prin implicarea Sfântului Nicodim de la  Tismana și cu sprijinul material al domnitorilor Radu I, Dan I și Mircea cel Bătrân, descendenți ai Basarabilor.
  • Nicodim, născut la Prilep, în Macedonia, era rudă cu cneazul Lazăr al Serbiei și cu domnitorii Basarabi. Teolog, literat, caligraf și miniaturist, acesta a intrat încă de adolescent în tagma călugărilor de la Muntele Athos, revenind la maturitate în Valahia, pentru a ridica mănăstiri. La Tismana a întemeiat o vestită școală de caligrafie, cu copiști de cărți bisericești, în diverse limbi. Acesta a caligrafiat personal, în anul 1405, un Tetravanghel, cu coperți lucrate în argint aurit. Aceasta este cea mai veche carte datată din Țara Românească, aflându-se în prezent la Muzeul Național de Istorie din București.
  • De-a lungul timpului, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri și transformări, datorită importanței sale strategice. Ultima oară, mănăstirea a fost reconstruită în anul 1855, de către arhitectul român, de origine sileziană, Carol Benesch. Spațiile interioare au fost pictate în mai multe etape, prima pictură iconografică fiind executată în 1564 de către pictorul Dobromir cel Tânăr din Târgoviște, ultima pictură a bisericii fiind realizată în anul 1994, în pridvorul construit în 1983 după planurile inițiale ale Sfântului Nicodim, de către pictorul Grigore Popescu din Câmpulung Muscel.
  • Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab, două vitralii realizate în anul 1916, denumind frumosul complex mănăstiresc, ascuns între pădurile dese ale Valahiei de altădată, ”Mărețul cuib al Basarabilor”.
  • În anul 1406, a avut loc la Mănăstirea Tismana întâlnirea lui Mircea cel Bătrân cu regele austro-ungar Sigismund de Luxemburg, în încercarea formării unei alianțe împotriva turcilor. Mănăstirea Tismana a fost și locul în care Tudor Vladimirescu a organizat revolta sa anti-fanariotă. Aici, s-a enunțat Proclamația de la Padeș, din 22 ianuarie 1821. Tezaurul Băncii Naționale a României a fost ascuns la Mănăstirea Tismana spre finalul celui de-al doilea război mondial. Încă din luna iulie 1944 Constantin Angelescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a luat măsuri pentru a transporta și a depozita aurul BNR la Mănăstirea Tismana, datorită contraofensivei sovietice, care ajunsese în Basarabia.