Parcul Natural Porțile de Fier / Iron Gates Natural Park

  • Numită și Clisura Dunării, zona de defileu ce străbate Munții Carpați la granița cu Serbia presară de-a lungul fluviului peisaje de o frumusețe impresionantă. Dunărea curge în îmbrățișarea muntelui, de la intrarea în țară și până dincolo de hidrocentrala Porțile de Fier.
  • Pe malul românesc al Dunării trăiesc în armonie atât români, cât și sârbi, anumite localități, precum Pojejena sau Șvinița, fiind ocupate majoritar cu populație de origine slavă. Orșova, cel mai mare oraș din regiune, aflat în apropierea zonei de vărsare a râului Cerna, a fost reconstruit la începutul anilor ‘70 pe terasele montane de deasupra vechiului oraș. Acesta a fost inundat controlat, ca urmare a creării lacului de acumulare Porțile de Fier.
  • Orașul Moldova Nouă, atestat încă din secolul al XVII-lea, este cea de-a doua localitate ca mărime din regiune și punctul final al călătoriei pe malul Dunării, șoseaua schimbând direcția spre nordul Banatului, către localitățile Oravița și Reșița. Călătorii aflați în drum spre Timișoara, Caransebeș, Băile Herculane sau Târgu-Jiu au posibilitatea alegerii acestui traseu un pic mai lung, dar incredibil de frumos.
  • Rămășițe ale istoriei stau mărturie prin cele două turnuri inundate ale ansamblului medieval Trikule, din apropiere de Șvinița. Chipul de 50 de metri al lui Decebal, săpat în munte, este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. De peste cinci secole, Mănăstirea Mraconia întâmpină vicisitudinile vremii la cotul fluviului.
  • De la Orșova și până la Moldova Nouă, turiștii au de străbătut puțin peste 100 de km, mare parte dintre aceștia fiind parcurși pe malul Dunării. Pe toți cei ajunși aici călătoria de aproape două ore îi va purta pe un tărâm plin de farmec, cu o floră și o faună bogate, lângă apele fluviului intrat în legendă. Singura modalitate de a ajunge în zonă și de a te bucura pe îndelete de frumusețea peisajului rămâne automobilul propriu.
  • Also called the Danube Gorge, the gorge area that runs through the Carpathian Mountains on the border with Serbia reveals landscapes of impressive beauty along the river. The Danube flows in the embrace of the mountain, from the entrance to the country to beyond the Iron Gates hydroelectric plant.
  • On the Romanian side of the Danube, both Romanians and Serbs live in harmony, certain localities, such as Pojejena or Śvinita, being mostly occupied by a population of Slavic origin. Orșova, the largest city in the region, located near the Cerna river basin, was rebuilt in the early 1970s on the mountain terraces above the old city. It was flooded under control, as a result of the creation of the Iron Gates reservoir.
  • The town of Moldova Nouă, attested since the 17th century, is the second largest town in the region and the final point of the journey on the Danube bank, the road changing direction to the north of Banat, to the towns of Oravița and Reșita. Travelers on their way to Timișoara, Caransebeș, Băile Herculane or Târgu-Jiu have the option of choosing this slightly longer but incredibly beautiful route.
  • Remnants of history are evidenced by the two flooded towers of the medieval Trikule complex, near Śvinita. The 50-meter face of Decebalus, carved into the mountain, is the tallest stone sculpture in Europe. For over five centuries, the Mraconia Monastery has faced the vicissitudes of the weather at the bend of the river.
  • From Orșova to Moldova Noua, tourists have to travel a little over 100 km, most of them being covered along the banks of the Danube. For all those who arrive here, the journey of almost two hours will take them to a land full of charm, with a rich flora and fauna, near the waters of the legendary river. The only way to reach the area and leisurely enjoy the beauty of the landscape is your own car.

Parcul Național Cheile Bicazului

  • Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș se desfășoară între județele Harghita și Neamț, adăpostind pe o suprafață de peste 6500 de hectare cea mai importantă zonă geologică românească. Printre rezervațiile naturale incluse în arealul parcului se află Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Avenul Licaș, Cheile Șugăului și masivele Hășmașul Mare, Piatra Singuratică și Hășmașul Negru.
  • Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, situat pe cursul superior al râului Bistrița, la poalele Ceahlăului, este cel mai mare lac antropic (creat de om) amenajat pe râurile interioare din România. Acesta a luat naștere în 1960, odată cu finalizarea lucrărilor la barajul hidrocentralei Stejarul. Barajul, înalt de 127 de metri, oferă de pe coronamentul său o panoramă superbă asupra lacului și munților înconjurători. Volumul lacului variază în funcție de regimul de exploatare, având o suprafață medie de 30 kmp.
  • Aria protejată este străbătută de Drumul Național 12C, care leagă localitatea Gheorgheni de orașul Bicaz, amplasat pe malurile râului Bistrița. Aflate la 20 km de orașul care le poartă numele, Cheile Bicazului, formate ca urmare a eroziunilor provocate de apele Bicazului și ale afluenților săi, reprezintă una dintre cele mai atrăgătoare zone turistice ale țării.
  • Cheile Bicazului, în lungime de 10 km, delimitate de stațiunea Lacul Roșu și de satul Bicazul Ardelean, sunt formate de culmile Ucigașul, Piatra Altarului, Piatra Pinteștilor și Suhard, stânci impunătoare, înalte de peste 1.000 de metri, bogate în peșteri, avene și având amenajate trasee pentru practicarea alpinismului de performanță. Cadrul natural al zonei, cu numeroase elemente geologice și o climă variată, a determinat apariția unei flore cu peste 1.000 de specii și a unei faune cu exemplare rare și ocrotite, dintre care pot fi amintite numeroasele tipuri de broaște, salamandra, viperele, ciocănitoarea, cocoșul de munte, acvila, cerbul carpatin, huhurezul, ursul și lupul.
  • Lacul Roșu s-a format în luna iulie a anului 1837, ca urmare a alunecării unui pinten format din grohotișuri, de pe versantul nord-vestic al Muntelui Ghilcoș. Lacul păstrează și în prezent aspectul unei văi înecate, vârfurile brazilor din fosta pădure care acoperea albia văii străjuind acum oglinda lacului.
  • Prezența aluviunilor roșietice aduse de pârâul Vereșcheu și calcarele cu tentă roșie din împrejurimi sunt motivele pentru care lacul a căpătat de la ciobani și muncitorii forestieri denumirea de Lacul Roșu. Lacul se află la o altitudine de 980 de metri, având o suprafață de 11 hectare și o adâncime maximă de 9,6 metri.

Barajul și Lacul Vidraru

  • Situat între Munții Ghițu și Frunții, Barajul Vidraru și lacul cu același nume se află la mai puțin de 200 km distanță de București, pe Drumul Național 7C, mai cunoscut turiștilor sub denumirea Transfăgărășan.
  • La momentul inaugurării, în anul 1965, Barajul Vidraru era, ca mărime, al cincilea din Europa și al nouălea din lume, fiind format din 930.000 metri cubi de beton, cu o înălțime de 167 metri și o lungime a coronamentului de 307 metri. Este și în prezent cel mai înalt baraj în arc cu dublă curbură din România.
  • În apropierea barajului, la 7 km distanță, se află situată pe un vârf de munte Cetatea Poenari, reședință a domnitorului Vlad Țepeș, unde se poate ajunge parcurgând un drum cu peste 1.000 de trepte.
  • Lacul Vidraru, creat odată cu construirea barajului, are o suprafață de 880 hectare și o lungime de 12 km, cu o adâncime maximă de 155 metri în apropierea barajului. Pe suprafața lacului turiștii se pot plimba cu vaporașul, cu hidrobicicletele sau pot închiria bărci cu vâsle. Lacul Vidraru este al doilea lac artificial din țară, ca debit de acumulare, după Izvorul Muntelui (Bicaz).