Etichetă: manastire

Prima ninsoare la Mănăstirea Neamț

Publicat de Etichetat , , , , , , , Lasă un comentariu
  • La jumătatea distanței dintre orașele Piatra Neamț și Fălticeni, în Parcul Natural Vânători Neamț se află Mănăstirea Neamț, cel mai mare și cel mai vechi așezământ monahal din Moldova. Atestat încă din secolul al XII-lea, complexul este ridicat în jurul unei biserici ctitorite de Ștefan cel Mare în 1497.
  • Intrarea în incinta mănăstirii are loc printr-un gang pic­tat în frescă, aflat sub turnul clopotniță, des­chis printr-o poartă din lemn masiv da­tând din secolul al XVIII-lea. Clopotnița mănăstirii a fost construită în trei etape distincte, între anii 1407 și 1821.
  • La etajul de sud-vest al incintei se află biblioteca mă­năstirii, ce deține peste 18.000 de volume și manuscrise, aceasta fiind totodată cea mai mare și cea mai veche bibliotecă mănăstirească din România, având în trecut o contribuție importantă la dezvoltarea culturii și artei medievale românești. Cele mai vechi manuscrise datează din secolele XIV și XV.
  • Latura de nord a complexului se unește cu latura de est printr-un turn octogonal, specific fortificațiilor medievale. Întregul com­plex a fost restaurat în anul 1997, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ctitorire. Baptisteriul, aflat vizavi de intrarea în mănăstire, susține un impresionant acoperiș, înalt de 30 de metri.

Început de iarnă la Curtea de Argeș

Publicat de Etichetat , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Localitatea Curtea de Argeș este străbătută de Drumul Național 7C, care traversează Munții Făgăraș, unind orașele Pitești și Sibiu. Situată la o altitudine de 450 metri, urbea înconjurată de dealurile Muscelele Argeșului măsoară o suprafață de mai puțin de 100 kmp, însă păstrează unele dintre cele mai importante edificii medievale din Țara Românească.
  • Aici s-au născut domnitorii Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă și Mircea cel Bătrân, localitatea fiind totodată cea dintâi capitală a Țării Românești. Neagoe Basarab a unit pentru prima oară toate cnezatele și voievodatele dintre Carpați și Dunăre, învingând armata Regelui Carol Robert al Ungariei la Posada, în anul 1330. Sub domnia lui Mircea cel Bătrân, Curtea de Argeș a devenit principalul centru politic, economic și cultural al Țării Românești.
  • Curtea de Argeș a căpătat statut de ”oraș regal” în 1886, atunci când Regele Carol I a desemnat Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeș drept necropolă domnească. Ca urmare a acestei decizii, a construit calea ferată care leagă Curtea de Argeș de Pitești și București, dând în folosință impresionanta gară a orașului, care a fost ridicată după un proiect al arhitectului Elie Radu.
  • Pe teritoriul municipiului Curtea de Argeș se află șaisprezece monumente istorice de interes național, printre cele mai importante numărându-se Mănăstirea Argeșului, Biserica Domnească, Biserica Drujești, Gara Curtea de Argeș, ruinele Bisericii Sân Nicoară, Muzeul Municipal sau Biserica Olari.

Mănăstirea Humor

Publicat de Etichetat , , , , , , Lasă un comentariu
  • Construită în anul 1530, la 5 km depărtare de localitatea Gura Humorului, Mănăstirea Humor a fost înscrisă începând cu 1993, alături de alte șapte biserici moldovenești, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în grupul ”Bisericile pictate din nordul Moldovei”.
  • În anul 1535 biserica avea să fie pictată, atât interior, cât și exterior, de o echipă de meșteri zugravi ce reușeau să dezvolte unul dintre cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii.
  • În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432) fusese construit în apropiere primul lăcaș de cult din piatră, care avea să fie jefuit de tătari în 1527. Rămășițele acestuia, dărâmat apoi din cauze necunoscute, mai pot fi observate și în prezent, la o distanță de 400 metri de biserică.
  • Pridvorul deschis, cu patru arcade și lipsa turlei reprezintă particularitățile arhitecturale ale acestei biserici, elementele de factură gotică vizibile în ancadramentele ferestrelor fiind prezente și în portalul de la intrare, dar și în firidele cu care sunt decorate cele trei abside laterale.
  • În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a împrejmuit biserica cu ziduri de piatră și a construit un turn în plan pătrat, cu latura de 8 metri și 3 etaje, în incinta complexului mănăstiresc. Turnul avea rol defensiv, în încăperile de la etaj refugiindu-se apărătorii complexului pe timp de război.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Publicat de Etichetat , , , , , , , , , , Lasă un comentariu
  • Mănăstirea Dintr-un Lemn se află în satul Frâncești, la mai puțin de 30 km de Râmnicu Vâlcea și la 200 km distanță de București. Cea mai veche mărturie despre acest lăcaș de cult a fost consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările Românești între anii 1653-1658.
  • Acesta afirmă că un călugăr ar fi găsit o icoană a Fecioarei Maria în scorbura unui stejar secular. În acel moment, călugărul ar fi auzit o voce, care l-a îndemnat să zidească un lăcaș de cult.  Icoana se păstrează și  în prezent în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei tradiții, așezarea monahală poartă denumirea Dintr-un Lemn.
  • Construită chiar pe locul stejarului purtător de icoană, după toate probabilitățile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 metri, o lățime de 5.50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Are un pridvor deschis, fără turlă.
  • În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mănăstirii, situată la intrarea în incinta principală și în Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei, acest ansamblu monahal devine, în mod simbolic, altar pentru aviatori si marinari.